Anton Crihan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Anton Crihan
Anton Crihan (1893-1993).jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sîngerei, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (99 de ani) Modificați la Wikidata
Saint Louis, Missouri, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Chișinău Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Moldavian Democratic Republic.svg Republica Democratică Moldovenească
Flag of Romania.svg Regatul României
Flag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
om politic
avocat Modificați la Wikidata
Membru al Camerei Deputaților a României Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul național „Steaua României”
Partid politicPartidul Național-Țărănesc
Alma materOdessa University[*]

Anton Crihan (n. 10 iulie 1893, Sîngerei, Gubernia Basarabia - d. 9 ianuarie 1993, Saint-Louis, SUA) a fost un avocat, autor, economist, politician, profesor și publicist român basarabean, membru al Sfatului Țării (1917), subsecretar de stat al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Moldovenești (1917), deputat în Parlamentul României (1919, 1920, 1922, 1932), subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (1932-1933), profesor la Universitatea Politehnică din Iași și la Facultatea de Agronomie din Chișinău (1934-1940).[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anton Crihan este reprezentantul celei de-a treisprezecea generații, pe linie bărbătească, al vechii familii de boieri români moldoveni, prima mențiune referindu-se la timpul domniei lui Stefan cel Mare. Cartea domnească de întăritură de la Constantin Movilă voievod[2] afirmă că străbunii lui Anton Crihan onorau titlul boieresc de «paharnic».

Și-a făcut studiile la Liceul de Băieți din Bălți și la Universitatea din Odessa, Facultatea de Economie. Fiind deputat în Sfatul Țării a votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României și a fost conducător al Comisiei agrare și a instituției de stat Casa noastră, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. A predat la Universitatea din Iași și la Facultatea de Agronomie a universității ieșene, cu sediul la Chișinău. A fost numit de două ori subsecretar de stat. Își susține teza de doctorat în economie la Universitatea Sorbona din Paris în 1934.

În anii de după război emigrează din România în Iugoslavia, apoi la Paris și într-un final se stabilește în Statele Unite.

A decedat în Saint-Louis, Statele Unite, dar la dorința sa testamentară, a fost înmormântat în Chișinău (în Cimitirul Central).[3]

Lucrări publicate (lista este incompletă)[modificare | modificare sursă]

  • 1915 - Capitalul străin în Rusia
  • 1917 - Chestiunea agrară în Basarabia până la revoluția din 1917
  • 1969 - Cum s'a facut unirea Basarabiei cu România
  • 1976 - O scrisoare catre Generalul C. Petre-Lazar
  • 1986 - Romanian Rights to Bessarabia According to Certain Russian Sources (ediția în engleză)
  • 1995 - Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești (ediția în română)

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Timbru poștal din Republica Moldova cu imaginea lui Anton Crihan

A fost premiat cu Ordinul Ferdinand I în grad de Ofițer și cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer.

La 20 iulie 2013 cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea deputatului Anton Crihan, Poșta Moldovei a emis o marcă poștală cu imaginea acestuia.

În municipiul Iași și în sectorul Centru al orașului Chișinău există câte o stradă care poartă numele lui Anton Crihan.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Anton Crihan (1893-1993) – deputat în Sfatul Țării”. . 
  2. ^ «Moldova in epoca feudalismului», vol.III, Documente slavo-moldovenești, 1601-1640, Chișinău, Stiința,1982, docum. nr. 33, pag. 75-77
  3. ^ „Anton Crihan, ultimul dintre membrii Sfatului Țării care a cunoscut independența Basarabiei din anii '90”. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Eremia, Anatol (). Unitatea patrimoniului onomastic românesc. Toponimie. Antroponimie (ed. ediție jubiliară). Chișinău: Centrul Național de Terminologie, ed. „Iulian”. p. 57. ISBN 9975-922-45-7. 
  • Colesnic Iurie. Basarabia necunoscută. – Ch., 2005. – Vol. 6. – P. 208-245
  • Colesnic Iurie. Sfatul Țării : encicl. – Ch., 1998. – P. 133-134
  • Magazin bibliologic. – 1993. – Nr. 3/4. – P. 18-19
  • Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 229
  • Calendar Național 2003. – Ch., 2003. – P. 156-158
  • Chiriac Alexandru. Membrii Sfatului Țării (1917-1918) : Dicționar. – București, 2001. – P. 83-85

Legături externe[modificare | modificare sursă]