Ion Buzdugan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ion Buzdugan
Ion Buzdugan.jpg
Date personale
Născut9 martie 1889
Brânzenii Vechi, județul Bălți, Imperiul Rus
Decedat (77 de ani)
București, RSR
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Etnieromân
Ocupațieom politic
avocat
traducător
poet Modificați la Wikidata
Deputat în Parlamentul României
În funcție
1918 – 1932

Partid politicPartidul Național Moldovenesc
Alma materUniversitatea din Moscova
Profesiejurist

Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga, n. 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, județul Bălți, Imperiul Rus - 29 ianuarie 1967, București, RSR) a fost un folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării.[1]

Ion Buzdugan a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Viață timpurie[modificare | modificare sursă]

Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Nijni Novgorod, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița [2]. Fiind ofițer în armata rusă în timpul Primului Război Mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag încercarea de asasinare a regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola [3].

Sfatul Țării, România Mare[modificare | modificare sursă]

În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România [2]. Proclamând Unirea, el ținea mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți [2].

Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului[2], Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga „excelent român” este autorul a mai multor volume de versuri [4]. În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România” etc.
Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți „Cetatea Bălților” piblicată în „Almanahul orașului și județului Bălți”.

După 1940[modificare | modificare sursă]

În 1940 se refugiază la București. În anii postbelici, când tot mai mult i-a fost marginalizată creația literară, se ocupă de traduceri. Rămâne unul dintre cei mai importanți tălmăcitori ai lui Alexandr Pușkin și Serghei Esenin și cel dintâi traducător al poeților simboliști ruși: Valeri Briusov, Konstantin Balmont, Aleksandr Blok etc.

Îmbolnăvindu-se grav, a fost internat la Institutul Oncologic (Filantropia) din București. Se stinge din viață la 27 ianuarie 1967.

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Miresme din stepă (1922)
  • Țara mea [1928]
  • Păstori de timpuri (1942)
  • Precum ș.a.
  • Miresme din stepă. Poezii. Ediția a II-a. Cu o prefață și o prezentare de N. Iorga. Ediție îngrijită de C.D. Zeletin. Editura Sfera, Bârlad, 2011

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Scriitori de la «Viața Basarabiei»[1], Selecție de Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, Hyperion 1990, pag. 9.
  2. ^ a b c d Postică, Elena. Figuri Basarabene în guvernele României interbelice. Tyragetia, s.n., Vol. II [XVII], nr. 2, 2008, p. 319-326. Accesat 15 iulie 2011.
  3. ^ Magazin istoric, nr. 10-11/1993
  4. ^ Cazacu, Nicolae. Omul, scriitorul și politicianul Ion Buzdugan. Cugetul, anul II nr. 18 (35), 24 mai 1997, p. 3.