Sîngera

Coordonate: 46°54′47″N 28°58′40″E ({{PAGENAME}}) / 46.91306°N 28.97778°E
Sîngera
— Oraș —

Sîngera Sîngera (Moldova) Poziția geografică

Țară	Moldova
Municipiu	Chișinău
Atestare documentară	1485

Localități componente	Dobrogea și Revaca

Guvernare
- Primar	Valeriu Popa (PPVP^[1], 2019)

Suprafață
- Total	53,4 km²
Altitudine	52 m.d.m.

Populație (2014)^[2]
- Total	9,966 locuitori

Cod poștal	MD-2091^[3]
Prefix telefonic	22

Localități înfrățite
- Huși	România

Prezență online
https://singera.md/ GeoNames
Modifică date / text

Sîngera este un oraș din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova.

Orașul Sîngera este situat la sud-est de orașul Chișinău pe auto-magistrala Chișinău–Odesa întretăiat de râul Ișnovăț, la 18 km de centru municipal și 4 km de la stația Revaca.

Orașul Sîngera și localitățile din componența lui, satele Dobrogea și Revaca ce activează în baza Legii nr. 764 – XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrative teritorială” a fost format la 30 martie 1988 prin decretul Sovietului Suprem nr.2617-XI.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Sîngera a fost atestată documentar pentru prima dată la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultana. Se spune că, în urma unei bătălii crîncine dintre moldoveni și turci, ce s-a dus în valea satului, „se vărsară atîta sînge, încît acesta ajungea pînă la glezna cailor”, de aici și denumirea – Sîngera. Conform recensămîntului populației din anul 1772-1775 Sîngera se afla în ținutul Hîrlău, stanul Bahluisc și aparținea lui Enache Damur. În localitate se numărau 6 gospodării, țărani dependenți, 3 aprozi care slujeau pe lîngă divan și nu plăteau impozit.

După datele recensămîntului din 1774 în sat existau 6 case. Alte date privind recensămîntul populației din anul 1817 arată că Sîngera dispunea de 121 de gospodării cu 663 de locuitori. În 1885 – a fost deschisă I școală, iar peste 5 ani aici învățau 17 băieți conduși de preotul Petru Naghița. La 1898 este întemeiată școala pe lîngă biserică pentru fete și băieți, la 1910 – în școală studiau 50 de copii, iar peste 2 ani 70. Iar în anul 1947 s-au format două școli: de 7 ani și primară.

La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școală elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pământ. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine.^[4]

Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidită din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngera.

Actualmente în oraș mai functioneaza un locas sfint cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana.

Din 10 iunie 2004 în orașul Sîngera a început să funcționeze un post de radio prin eter 96,2 MHz FM fondat de Organizația Obștească de Informare din Sîngera, director Victor Mocanu.^[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică, conform recensământului din 2014

Moldoveni (86,57%)

Români (8,26%)

Ruși (2,78%)

Ucraineni (1,58%)

Găgăuzi (0,3%)

Alții (1,42%)

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2014^[6]:

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	8,534 823	85.67% 8.26%
Ruși	277	2.78%
Ucraineni	157	1.58%
Găgăuzi	30	0.30%
Bulgari	14	0.14%
Alții	67	0.67%
Nedeclarat	60	0.60
Total	9,962	100%