Sîngera

Sîngera
Sultana
—  oraș  —
Sîngera Sîngera (Moldova) Poziția geografică
Coordonate: 46°54′47″N 28°58′40″E ({{PAGENAME}})46.91306; 28.97778
Țară	Moldova
Municipiu	Chișinău
Atestare documentară	1485
Localități componente	Dobrogea și Revaca
Guvernare
- Primar	Valeriu Popa (PVP, 2023)
- Primar	Valeriu Popa (2019)
Suprafață
- Total	53,4 km²
Altitudine	52 m.d.m.
Populație (2024)
- Total	12.368 locuitori
Cod poștal	MD-2091
Prefix telefonic	22
Localități înfrățite
- Huși	România
- Dumești	România
Prezență online
https://singera.md/ GeoNames

Sîngera este un oraș din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Acesta este situat la sud-est de orașul Chișinău pe auto-magistrala Chișinău–Odesa întretăiat de râul Ișnovăț, la 18 km de centru municipal și 4 km de la stația Revaca.

Orașul Sîngera și localitățile din componența lui, satele Dobrogea și Revaca ce activează în baza Legii nr. 764 – XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrative teritorială” a fost format la 30 martie 1988 prin decretul Sovietului Suprem nr.2617-XI.

Istorie

Sîngera a fost atestată documentar pentru prima dată la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultana. Se spune că, în urma unei bătălii crâncene dintre moldoveni și turci, ce s-a dus în valea satului, „se vărsară atâta sânge, încât acesta ajungea până la glezna cailor”, de aici și denumirea – Sângera. Conform recensământului populației din anul 1772-1775 Sîngera se afla în ținutul Orhei, ocolul Bîcului și aparținea lui Enache Damur. În localitate se numărau 6 gospodării, țărani dependenți, 3 aprozi care slujeau pe lângă divan și nu plăteau impozit.

După datele recensământului din 1774 în sat existau 6 case. Alte date privind recensământul populației din anul 1817 arată că Sîngera dispunea de 121 de gospodării cu 663 de locuitori. În 1885 – a fost deschisă I școală, iar peste 5 ani aici învățau 17 băieți conduși de preotul Petru Naghița. La 1898 este întemeiată școala pe lângă biserică pentru fete și băieți, la 1910 – în școală studiau 50 de copii, iar peste 2 ani 70. Iar în anul 1947 s-au format două școli: de 7 ani și primară.

La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școală elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pământ. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine.

Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov, a fost zidită din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngera. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfânt cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana.

Recensământul din 1930

Conform recensământului din anul 1930 realizat în România, în comuna Sîngera, Plasa Chișinău, județul Lăpușna locuiau 1.879 persoane (inclusiv grupul de case Schinoasa cu 165 locuitori) și existau 384 de gospodării. Din punct de vedere al naționalității 1.850 erau români, 14 ruși, 4 bulgari, 5 polonezi, 1 evreu, 5 romi. Din punct de vedere religios 1.974 s-au declarat ortodocși, 4 romano-catolici, 1 reformant (calvin).

Organizare administrativ-teritorială

An atestare	Denumire localitate	Statut localitate	Componență	Divizare administrativă	Denumire stat
1485	Sultana	sat	-	Ținutul Orhei	Principatul Moldovei
1774	Sîngera	sat	-	Ținutul Orhei	Principatul Moldovei
1817	Sîngera	sat	-	Ținutul Lăpușna	Gubernia Basarabia
1904	Sîngera	sat	-	Ținutul Chișinău	Gubernia Basarabia
1930	Sîngera	comună	-	Plasa Chișinău, județul Lăpușna	România Mare
1942	Sîngera	comună	satele Revaca, Hatmana, Dobrogea, Broasca (actual Floreni)	Plasa Ialoveni, județul Lăpușna	România Mare
1982	Sîngera	comună	satele Dobrogea și Revaca	raionul Kutuzov (actual Ialoveni)	Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
1990	Sîngera	oraș	satele Dobrogea și Revaca	raionul Ialoveni	Republica Moldova
1991	Sîngera	oraș	satele Dobrogea și Revaca	municipiul Chișinău	Republica Moldova

Demografie

Structura etnică, conform recensământului din 2014

     Moldoveni (86,57%)

     Români (8,26%)

     Ruși (2,78%)

     Ucraineni (1,58%)

     Găgăuzi (0,3%)

     Alții (1,42%)

Structura etnică

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2024 (inclusiv satele Dobrogea și Revaca):

Grup etnic	Populație	%Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	11.171 937	90,32% 7,58%
Ruși	105	0,85%
Ucraineni	80	0,65%
Găgăuzi	36	0,29%
Bulgari	13	0,11%
Alții	23	0,19%
Nedeclarat	3	0,02%
Total	12.368	100%

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2014 (inclusiv satele Dobrogea și Revaca):

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	8.534 823	85,67% 8,26%
Ruși	277	2,78%
Ucraineni	157	1,58%
Găgăuzi	30	0,30%
Bulgari	14	0,14%
Alții	67	0,67%
Nedeclarat	60	0,60%
Total	9.962	100%

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004 (inclusiv satele Dobrogea și Revaca):

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	10.413 321	89,69% 2,76%
Ruși	421	3,62%
Ucraineni	229	1,97%
Găgăuzi	25	0,21%
Bulgari	31	0,26%
Polonezi	2	0,01%
Evrei	3	0,02%
Romi	1	0,008%
Alții/nedeclarat	163	1,40%
Total	11.609	100%

Educație

Instituția de învățământ preșcolar nr.202

Pe data de 23 septembrie 2023 a avut loc deschiderea grădiniței nr.202 din Sîngera. Construcția a început în anul 2012. Costul total al lucrărilor a fost de 54,8 milioane de lei. Primăria Chișinău a alocat pentru acest proiect 44,8 milioane de lei, dintre care în perioada 2019-2023 s-au investit 25,8 milioane de lei, Primăria Sîngera – 5,8 milioane de lei, Guvernul României – 3 milioane de lei și Agenția turcească TIKA – 1 milion de lei. Grădinița are o capacitate de 320 de locuri, iar activitatea educațională va fi organizată în 14 grupe.

Până atunci, orașul Sîngera dispunea de o singură grădiniță, cu o capacitate de doar 55 de locuri (deschisă în anul 1968), iar părinții erau nevoiți să-și ducă copiii la grădinița din satul Dobrogea sau la cele din orașul Chișinău. Astăzi (25 septembrie 2024), la Grădinița Nr. 202 din Sîngera sunt încadrați 311 copii, instituția având angajate 43 de cadre didactice și auxiliare.

Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun"

Liceul Teoretic ”Alexandru cel Bun” a fost înființat în anul 2006, pe baza Gimnaziului nr. 66 . La 1 septembrie 2004 a fost dat în exploatare sediul liceului , având capacitatea de 1266 locuri. În anul 2009 a absolvit prima promoție , cu un contingent de 78 elevi.

Instituția oferă două profile: real și umanist în clasele de liceu, având la dispoziție 58 de săli de clasă, 4 ateliere, 3 laboratoare, 2 săli de sport, sală funcțională, bibliotecă și sală de lectură. Instituția întrunește 1478 elevi ghidați de 82 cadre didactice și 6 cadre manageriale și personal auxiliar.

Structura geomorfologică

Nivelul de fertilitate a solurilor, conform bonității medii și caracteristicilor, corespunde indicelui mediu de calitate a terenurilor, în general, pe republică. La 01.01.2021 bonitatea solului la nivel local în mediu constituie 55 grad-hectar și este mai mică decît bonitatea medie pe mun. Chișinău (64 grad-hectar) și pe țară (63 grad-hectar).

Pentru teritorii concrete ale APL cercetări suplimentare nu s-au executat. Principalul factor de degradare a solurilor este eroziunea. La nivel local, 1801 ha sau 36% terenuri din suprafața APL sunt terenuri erodate, dintre care 53% (956 ha) slab erodate, 35% (632 ha) moderat erodate și 12% (213 ha) puternic erodate. Cercetărilor pedologice au fost supuse toată suprafața orașului și satelor din componența APL. Terenuri neproductive cuprinse de râpi sau supuse alunecărilor de teren pe suprafața orașului lipsesc.

În limitele teritoriului or. Sîngera sunt atestate depozite de resurse minerale (lut), dar nu sunt exploatate.

Hidrologie

Teritoriul orașului Sîngera este traversat de râul Bîc în partea de nord pe o lungime de circa 5 km, parțial la hotar cu satul Floreni, raionul Anenii Noi. Prin localitate trece nemijlocit râul Ișnovăț, care parcurge o distanță de 6,7 km și se varsă în râul Bîc, separând în 2 părți atât satul Revaca cât și orașul Sîngera.

În perimetrul APL sunt situate 2 izvoare, câte unul în localitățile Revaca și Sîngera. În anul 2021 au fost organizate acțiuni de salubrizare și amenajare a cursurilor de apă ce formează rețeaua hidrografică, a zonelor de protecție a rîului Ișnovăț din or. Sîngera (Decizia CO nr. 2/10 din 18.05.2021). Pe teritoriul APL Sîngera ponderea terenurilor aflate sub ape este nesemnificativă și constituie 108,64 ha sau 2% din suprafața totală, dintre care 60% constituie proprietate publică de stat. Din terenurile aflate sub ape proprietate APL (30.03 ha) se atribuie categoriei „iazuri”.

Ponderea apele freatice care ies la suprafață și formează sectoare mlăștinoase este nesemnificativă și constituie doar 7% sau 7.7 ha, dintre care 6.88 ha sau 89% constituie proprietatea APL Sîngera. Pe teritoriul UAT Sîngera sunt amplasate 108.89 ha terenuri aflate sub ape (2% din suprafața totală), dintre care 32,69 ha sau 31% sunt iazuri. Apele sunt în proprietate publică a statului (64%) și APL (36%).

Pe teritoriul UAT Sîngera sunt amenajate 5 sonde de apă menajeră, 202 fântâni de mină, dintre care în or. Sîngera – 114 fîntîni de mină sau 56% din fîntîni de mină, Revaca – 54 sau 27% și Dobrogea – 34 unități sau 17%. Conform rezultatelor investigațiilor de laborator, efectuate de către Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chișinău, apa din fântânile de mină investigate în proporție de 100% nu corespunde normelor sanitare după indici sanitaro-chimici (nitrați, duritatea generală) și în proporție de 90% după indicii microbiologici.

Administrație și politică

Componența Consiliului Local Sîngera (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componență
	Partidul Politic "Voința Poporului"	13
	Partidul Acțiune și Solidaritate	4
	Mișcarea Alternativa Națională	3
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	2
	Platforma Demnitate și Adevăr	1

Orașe înfrățite

• Huși, județul Vaslui, România
• Dumești, județul Iași, România

Cultură

Casa de cultură

Casa de cultură din Sîngera a fost construită în anul 1960 și o suprafață totală de 537 m². Deasemenea în incinta casei de cultură a fost amenajată o bibliotecă în 1963.

Radio

Din 10 iunie 2004 în orașul Sîngera a început să funcționeze un post de radio prin eter 96,2 MHz FM fondat de Organizația Obștească de Informare din Sîngera, director Victor Mocanu. În cadrul acestuia funcționează următoarele rubrici: Tematică - problemele societății, cultură, sport, pledează pentru lansarea tinerelor talente; Emisiuni: "Sare pe rană", "Filtrul societății", "Cultura păcii", "Laboratorul Tinereții", "Magazin Sportiv".

„Acesta e visul meu. Eu 34 de ani am visat la lucrul acesta. Acesta a fost un vis implinit,” spune Victor Mocanu, care in adolescenta isi dorea sa asambleze un aparat de radio și a reusit. A construit din piese adunate in timp, intr-un atelier improvizat in fosta camera a bunicului, un aparat de radio care receptiona unde medii. La 50 si ceva de ani, a infiintat acest post de radio.

Istoricul creării postului de radio din Sîngera:

An	Descrierea evenimentului:
1968	Un vis de a fi în localitate un post de radio.
1972	Începutul materializării creării radioului local din Sîngerea prin crearea primul emițător pe unde medii (250m).
2002	În cadrul Proiectului USAID al Statelor Unite a Americii, la Primaria or. Singera se elaborează „Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a or. Sîngera”. Consiliul local aprobă acest plan,unde se preconizează și crearea unui post de radio local.
2003 (iunie)	Organizația Obștească de Informare din Sîngera (OOIS) obține licența de emisie, pentru postul de radio „Radio-Sîngera” pe 96.2 MHz FM.
2004	OOIS câștigă prin concurs un proiect la Fundația Soros-Moldova, pentru echipament.
10 iunie 2004	Lansarea oficială a Radio Sîngera.

Cinematografie

În anul 2006 a fost realizat documentarul "RadioS sau romanticul de la Sîngera" de frații Oleg si Ghenadie Brega. Protoganistul filmului e regretatul Victor Mocanu, fostul director a postului de radio "Radio Sîngera". În 2006 în cadrul Festivalului de Film Internațional "Cronograf" acest documentar a fost premiat la secțiunea „Producție TV locală” cu Premiul I. Deasemenea acest documentar a participat la un festival european în Italia (Potenza).

Religie

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

În anul 1880 frații Gheorghe și Dumitru Ivașcov împreună cu enoriașii din apropiere au ridicat о biserică din piatră în locul celei de lemn. În 1890 pe lângă biserică a fost înființată о bibliotecă, care număra 60 de cărți, iar către anul 1931 avea 146 cărți în limba română. Din 1886 aici funcționa о școală parohială unde învățau 53 elevi, iar ulterior, până în 1899 numărul lor a crescut la 120 și la 1903 erau deja 135 elevi.

În anul 1921 cu străduința clerului și parohienilor biserica a fost reconstruită, fiind vizitată și sfințită de Arhiepiscopul de atunci la sărbătoarea hramului. În anul 1935 din jertfa creștinilor parohiei Sîngera și celor alipite ei – Revaca, Broasca, Chetrosu, Bîc s-a cumpărat pentru biserică clopotul mare, apoi s-au mai adus altele trei aranjate în arpegiu. La Pristolul acestei biserici au slujit preoți vrednici de amintit: Alexandru Gavrilov Gheorghiu, Petru Gheorghe Naghița, Alexei Marcoci, Ștefan Mihalache și Constantin Bolgar. Din anul 1989 până in prezent păstorește această parohie protoiereul Pavel Chirilov. În această perioadă aici s-a efectuat о reparație capitală a bisericii, s-a restaurat și aurit Iconostasul și s-a pictat integral interiorul locașului sfânt.

Este un monument arhitectural și de artă de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 414 (municipiul Chișinău), denumirea în Registru fiind Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Pictură murală.

Biserica „Întâmpinarea Domnului”

Biserica "Întâmpinarea Domnului" din orașul Sîngera

Comunitatea „Întâmpinarea Domnului” din Sîngera este fondată în octombrie 2017 fiind în cautare unui teren pentru construcția Bisericii. La sfârșitul lunii august 2018 s-a început construcția unei capele cu Hramul „Sfântul Serafim de Sarov”.

În perioada de construcție părintele paroh, Daniel Buruiană a mers la mănăstirea Diveevo pentru a cere ajutor Sfântului. La 15 februarie 2019 cu binecuvântarea Mitropolitului Vladimir a avut loc săvârșirea primei rugăciuni comune de către Preasfințitul Ioan, episcopul Sorocii și preoții din vecinătate. O lună mai târziu, la 11 martie 2019 capela „Sfântul Serafim de Sarov” și-a început activitatea, iar în 2023 Biserica principală cu Hramul Întâmpinarea Domnului era la început de construcție.

Vezi și

• Listă de orașe din Republica Moldova