Vasile Cijevschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Vasile Cijevschi
Cijevschi ca. 1930.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Zaim, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieredactor de gazetă[*]
scriitor
politician
ofițer
diplomat Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Național Moldovenesc
Partidul Țărănesc din Basarabia
Partidul Poporului

Vasile Cijevschi, de asemenea Cijevschii sau Cijevski, (n. , Zaim, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România) a fost un militar, politician, editor și scriitor moldovean, ulterior, român. A fost membru al Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Zaim în Basarabia țaristă pe 17 octombrie 1881 (potrivit altor surse, în 1880).[1] Studiile superioare le-a făcut în domeniul orientalisticii și diplomației.[2] A fost ofițer în războiul ruso-japonez și în Primul Război Mondial, unde a ajuns în grad de colonel.[3] Inițial a făcut parte din Partidul Partizanilor Ordinii de Stat, dar l-a scurt timp a aderat la Partidul Național Moldovenesc. La 8 septembrie 1917, la Kiev, în cadrul delegației basarabene a participat la lucrările Congresului Naționalităților din Rusia, unde a fost ales în prezidiul Congresului.

A fost președinte al Congresului Ostașilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917). Rezoluțiile Congresului au schimbat esențial situația în Basarabia, au limpezit problema autonomiei ținutului, au dus la crearea Sfatului Țării, la naționalizarea trupelor militare, a școlii. S-a pus problema moldovenilor de peste Nistru.[3] În perioada de după congres și până la deschiderea lucrărilor Sfatului Țării, a deținut funcția de comisar militar (împreună cu V. Țanțu) al Basarabiei. A fost șef al Statului Major al Comisariatului Militar. A fost ales deputat în Sfatul Țării de către Comitetul Central Moldovenesc Militar. În cadrul Sfatului a aderat la Fracțiunea Blocul Moldovenesc (mandat deținut între 21.11.1917 și 27.11.1918).

În cadrul ședinței Sfatului Țării din 27 martie 1918, a avut două intervenții importante. În prima, vorbind în numele Blocului, a lansat o propunerea ca juristul și savantul Constantin Stere să devină deputat al Sfatului Țăriii, propunerea fiind acceptată unanim. Cea de a doua intervenție a ținut de modul de votare a unirii. În numele Blocului Moldovenesc, el a cerut ca votarea să se facă deschis și nominal, propunere acceptată în cele din urmă de asistență și care a influențat decisiv votul de Unire.[1] A votat Unirea Basarabiei cu România.

După Unire, a fost funcționar al Primăriei Chișinău, șeful secției școli. A fost redactor, în 1920 la ziarul Nașe slovo („Cuvântul nostru”),[4] în 1923, director al cotidianului Gazeta. De la 16 octombrie 1924 până la 8 noiembrie 1924, a redactat cotidianul Bessarasbskaia mâsl („Cugetul Basarabiei”), publicație literară și politică de limba rusă, organul Uniunii Ziariștilor Basarabeni. În 1926, a fost prim-redactor la „România Nouă”, care îl avea ca director pe Onisifor Ghibu.[2]

A decedat la 14 iulie 1931, fiind înmormântat la Cimitirul armenesc din Chișinău. A fost onorat postum la aniversarea a 20 de ani de la crearea autonomiei Basarabiei în 1937. Satul său natal, Zaim, găzduiește în prezent o bibliotecă publică care-i poartă numele.[2]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Personalitățile necunoscute ale Centenarului: Vasile Cijevschi (1881-1931)”. moldova.europalibera.org. Accesat în . 
  2. ^ a b c Aureliu Benu, "Vasile Cijevschi – ofițer, deputat, funcționar, publicist, prozator și mare patriot", Oastea Moldovei, 20/2012, p. 7
  3. ^ a b „În culisele Istoriei: UN OM CUM MAI RAR SE ÎNTÂLNEȘTE”. timpul.md. Accesat în . 
  4. ^ Ileana-Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Adriana Raliade, Iliana Sulică, Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste). Vol. III: Catalog alfabetic 1919-1924, p. 651. Bucharest: Editura Academiei, 1987

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]