Elena Alistar
| Elena Alistar | |
 Imaginea Elenei Alistar pe o marcă poștală din Republica Moldova | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Vaisal, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedată | 1955 (81 de ani)[1] Pucioasa, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu |
| Cetățenie |  Regatul României |
| Ocupație | medic[*] politiciană |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
| Partid politic | Partidul Național Moldovenesc |
Modifică date / text  | |
Elena Alistar (n. , Vaisal, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 1955,[1] Pucioasa, România) a fost un medic și om politic român, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia[2][3].[modificare | modificare sursă]
A fost mătușa scriitoarei Magda Isanos.[4] nu conteaza
Biografie[modificare | modificare sursă]
După cum menționează sursele istorice. Elena Alistar este de origine din Basarabia, fiind născută în familia preotului Vasile Bălan și a soției acestuia, Elisabeta.[5][6] A făcut școala primară la Congaz, în județul Cahul și apoi a urmat Școala Eparhială de la Chișinău. Aici îl cunoaște pe tânărul teolog Dumitru Alistar cu care se căsătorește. Își urmează soțul devenit preot și activează ca învățătoare începând cu anul 1890 în localitațile Văleni, Roșu, Zărnești din jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău.[5] După ce i-a decedat soțul, la îndemnul publicistului Mihai Vântu a plecat în România, la Iași, unde între 1909-1916 a urmat Facultatea de Medicină a Universității. A fost arestată pentru „activitate naționalistă” împreună cu membrii grupării lui Daniel Ciugureanu deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă.[7] În 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chișinău.
Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă deputat din partea ținutului Cetatea Albă în Sfatul Țării.[8][9] Este singura femeie deputat cunoscută astăzi care a luat parte activ la evenimentele politice ce au condus Basarabia către Unirea cu România. La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.
Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost președinte al Partidului Poporului, înființat de Mareșalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Bugeac - Basarabia istorică, comuna Babele, actualmente în Ucraina. Ziarul România nouă, fondat și condus de Onisifor Ghibu, a găzduit mai multe articole semnate de Elena Alistar.[10] În 1927 fondează în Basarabia Gruparea Femeilor Române[11] S-a evidențiat în activitatea Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române care își desfășura activitatea sub patronajul doamnei Alexandrina Cantacuzino.[12] După 28 iunie 1940 s-a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iași este arestată de regimul comunist [13] și trimisă la Pucioasa, județul Dâmbovița unde a și decedat în 1955.[14] Rămășitele pământești i-au fost aduse peste câțiva ani la Cimitirul Bellu din București.[15]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Elena Alistar - Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos. În: Mișcarea Feministă. 1. Nr. 1 (1933): 2.
Galerie[modificare | modificare sursă]
Timbru din Republica Moldova, 1998
Palatul Sfatului Ţării (10 decembrie 1918)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Elena Alistar, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927. p. 151.
- ^ Liceul Alistar
- ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.
- ^ a b Natașa PETEU: Unica femeie deputat din Sfatul Țării: Elena ALISTAR, un exemplu de conștiință politică
- ^ Ion Gherman: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003. p. 449.
- ^ Mariana Hausleitner: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. p. 54.
- ^ Ioan Răducea, „Românii din Bugeac”, Revista română, Anul X, nr. 2 (36), iunie 2004.
- ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 12
- ^ Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută. Articolul: Elena Alistar. Ed. UNIVERSITAS, Chișinău, 1993, pp. 202-207
- ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 15
- ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. p. 118.9
- ^ Ivănoiu, Tamara: Amintiri din Basarabia
- ^ Ioan Lăcustă: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918.Editura Albatros, 2005. p. 257
- ^ Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iași 1998 pp.89-90
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Chiriac, Alexandru: Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Chișinău, Patrimoniu, 1992
- Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iași 1998 ISBN 973-98600-2-8
- Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927.
- Colesnic, Iurie: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. ISBN 9975905420, ISBN 9789975905428.
- Chiriac, Alexandru: Membrii Sfatului Țării (1917-1918), Editura Fundației Culturale Române, București 2001
- Gherman, Ion: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003.
- Hausleitner, Mariana: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. ISBN 398088838X ISBN 9783980888387.
- de Haan, Franziska; Daskalova, Krasimira; Loutfi, Anna: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. ISBN 9637326391 ISBN 9789637326394
- Lăcustă, Ion: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918. Editura Albatros, 2005. ISBN 9732410868 ISBN 9789732410868
- Colesnic, Iurie: Generația Unirii, Chișinău, Ed. Museum
- Colesnic, Iurie: Sfatul Țării, Enciclopedie, Chișinău, Ed. Museum, 1998
- Cerbușcă, Pavel; Mardare, Constantin (concepție, selecție, scenariu): Vatra veșniciei- Răzeni. Chișinău - Baștina-RADOG, pp. 111–112
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Unica femeie deputat din Sfatul Țării. Elena ALISTAR, un exemplu de conștiință politică
- Natașa PETEU: Unica femeie deputat din Sfatul Țării: Elena ALISTAR, un exemplu de conștiință politică
- Pagină web dedicată Elenei Alistar
| ||||||||||
- Nașteri în 1873
- Decese în 1955
- Creștini ortodocși estici din Republica Moldova
- Istoria Moldovei
- Istoria României
- Membri ai Sfatului Țării
- Membri ai Partidul Poporului din România Mare
- Oameni din Vaisal
- Oameni din județul interbelic Ismail
- Politiciene române din secolul al XX-lea
- Revoluția Rusă
- Români basarabeni
- Medici-femei din România
- Femei de știință din secolul al XX-lea
- Românce din secolul al XIX-lea
- Români pe mărci poștale din Republica Moldova
- Înmormântări în Cimitirul Bellu