Schimbul columbian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Plante native din Lumea Nouă. În sensul acelor de ceasornic, din stânga sus: 1. Porumb (Zea mays) 2. Roșie (Solanum lycopersicum) 3. Cartof (Solanum tuberosum) 4. Vanilie (Vanilla) 5. Arbore de cauciuc (Hevea brasiliensis) 6. Cacao (Theobroma cacao) 7. Tutun (Nicotiana rustica)
Plantele native din Lumea Veche. În sensul acelor de ceasornic, din stânga sus: 1. Citrice (Rutaceae); 2. Măr (Malus domestica); 3. Banană (Musa); 4. Mango (Mangifera); 5. Ceapă (Allium); 6. Cafea (Coffea); 7. Grâu (Triticum spp); 8. Orez (Oryza sativa)

Schimbul columbian, cunoscut și sub denumirea de Marele schimb (columbian), numit după Cristofor Columb, a reprezentat transferul pe scară largă a plantelor, animalelor, culturii, populației umane, tehnologiei, bolilor și ideilor între America, Africa de Vest și Lumea Veche în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Se referă, de asemenea, la colonizarea și comerțul european după călătoria din 1492 d.C. a lui Cristofor Columb.[1] Speciile invazive, inclusiv bolile transmisibile, au fost un produs secundar al schimbului columbian. Schimbările în agricultură au modificat semnificativ și au schimbat populațiile globale. Cea mai importantă influență imediată a schimbului columbian a fost schimburile culturale și transferul de oameni (atât liberi, cât și înrobiți) între continente.

Noul contact între populația globală a circulat o mare varietate de culturi și animale, ceea ce a susținut creșteri ale populației în ambele emisfere, deși bolile au provocat inițial scăderi drastice ale numărului de popoare indigene din America. Comercianții s-au întors în Europa cu porumb, cartofi și roșii, care au devenit culturi foarte importante în Europa până în secolul al XVIII-lea.

Termenul a fost folosit pentru prima oară în 1972 de către istoricul american Alfred W. Crosby în cartea sa de istorie ecologică The Columbian Exchange.[2] A fost rapid adoptată de alți istorici și jurnaliști și a devenit cunoscută pe scară largă.

Boli[modificare | modificare sursă]

[Desene aztece din sec. 16 cu victimele variolei]

Robie africană[modificare | modificare sursă]

[Robi lucrând la o plantație din Virginia, zugrăvită la 1670]

Argint[modificare | modificare sursă]

Consecințe[modificare | modificare sursă]

Semănături[modificare | modificare sursă]

[Terasamente din era incașă de pe insula Taquile sunt utilizate pentru a cultiva produse de bază andine tradiționale, cum ar fi quinoa și cartofi, alături de grâu, un element european introdus.]

Orez[modificare | modificare sursă]

Fructe[modificare | modificare sursă]

Tomate[modificare | modificare sursă]

Șeptel[modificare | modificare sursă]

[Precolumbienii au învățat să utilizeze caii pentru a vâna bizoni americani, extinzând dramatic terenul lor de vânătoare.]

Medicamente[modificare | modificare sursă]

Schimb cultural[modificare | modificare sursă]

[Evanghelizarea Mexicului]

Exemple de organisme[modificare | modificare sursă]

Transferuri postcolumbiene de organisme autohtone în strânsă relație cu omul (sfârșitul sec. 15 – sec. 20):

Tipul organismului De la Afro-Eurasia la America De la America la Afro-Eurasia
Dobitoace

domesticite

  • Streptopelia risoria
  • mâța (domesticită – câteva specii sălbatice sunt deja prezente)
  • dromader (sec. 18–20)
  • bovine (ce vor fi folosite pentru carne, produse lactate și pentru tras plugul sau căruța)
  • găina
  • măgar
  • rață (rațele domesticite din Lumea Veche se trag din rața mare sălbatică, în comparație cu rața leșească din America de Nord)
  • capră (caprele Lumii Vechi, genus Capra, sunt deosebite de capra de munte a Lumii Noi, genus Oreamnos; vor fi folosite ca sursă de carne și de lapte, mai ales în zona Caraibelor)
  • gâscă domesticită (speciile de gâscă din Lumea Nouă erau deja, dar gospodăriile mai doreau ca gâștele să le dea ouă, în afară de carne)
  • bibilică
  • albina de miere (varianta europeană – alte specii sălbatice și domesticite există deja)
  • Mesocricetus auratus
  • calul (tehnic, reintrodus după ce-a dispărut din America de Nord)
  • catâr
  • Cyprinus rubrofuscus
  • struț
  • porc
  • Columba livia domestica
  • prepeliță domestică (speciile europeană (Coturnix coturnix) și niponă (Coturnix japonica))
  • iepure (domestic)
  • oaie (numai cea domestică. Oile sălbatice cu coarne nu trăiesc la răsărit de fluviul Mississippi și nu vor fi descoperite până ce cea mai mare parte din marele schimb va fi împlinit)
  • bivol indian
  • Bos grunniens
  • zebu
  • alpaca
  • vizonul
  • cobai
  • lamă
  • Chinchilla lanigera
  • papagali din Lumea Nouă (ținuți ca animale de companie)
  • rața leșească
  • curcanul (subspecia mexicană Meleagris gallopavo gallopavo.)
Alte dobitoace
Plante cultivate
Fungi cultivate
Boli infecțioase

Istoria de mai încolo[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nunn, Nathan; Qian, Nancy (). „The Columbian Exchange: A History of Disease, Food, and Ideas”. Journal of Economic Perspectives. 24 (2): 163–188. doi:10.1257/jep.24.2.163. JSTOR 25703506. 
  2. ^ Gambino, Megan (). „Alfred W. Crosby on the Columbian Exchange”. Smithsonian Magazine. Accesat în . 
  3. ^ folosită la prepararea unei mâncări indoneziene, denumită "tempeh"

Legături externe[modificare | modificare sursă]