Febră tifoidă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Febră tifoidă
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
Simptomecontinuous fever[*][[continuous fever (type of fever)|​]]
epuizare[*]
cefalee
Constipație
erupție
Bradicardie
pallor[*][[pallor (pale skin)|​]]
gastrointestinal bleeding[*][[gastrointestinal bleeding (bleeding from any part of the gastrointestinal tract)|​]]
intestinal perforation[*][[intestinal perforation (Human disease)|​]]
insomnie
abdominal distention[*][[abdominal distention (Physical symptom)|​]]
confusion of consciousness[*][[confusion of consciousness |​]]
delir
hepatomegalie[*]
splenomegalie[*][1]
prostration[*][[prostration (physiological condition)|​]][1]
diaree[1]
Leucopenie[1]  Modificați la Wikidata
CauzeSalmonella enterica[*][2]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
Hemogramă
Widal test[*][[Widal test (microbiological method using antibodies)|​]]
ELISA
Cultură microbiologică
reacție de polimerizare în lanț  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9002002  Modificați la Wikidata
ICD-10A01.001.0  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM002.0[3][4]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB27829
MedlinePlus001332
MeSH IDD014435[4]  Modificați la Wikidata
Răspândirea bolii pe glob

Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului. Agentul etiologic este bacteria Salmonella Typhi (sau Salmonella enterica) (din grupul D). Clasificare după ICD-10 (versiunea WHO 2006): A01.0 Typhs abdominalis[5].

Vaccinarea împotriva febrei tifoide în Texas (SUA), 1943.

Febra tifoidă nu trebuie confundată cu tifosul exantematic, care este o boală diferită.

Evoluția bolii este caracterizată prin creșterea treptată a febrei, dureri abdominale, constipație și bradicardie relativă (scăderea ratei pulsului); urmează stare tifică (vide infra). Netratată, boala poate fi mortală. În multe țări, anunțarea îmbolnăvirilor de febră tifoidă la autoritățile sanitare abilitate este obligatorie.

O variantă de îmbolnăvire, cu simptome moderate, este paratifosul, în care agentul nu este Salmonella typhi, ci Salmonella paratyphi.

Epidemiologie[modificare | modificare sursă]

  • răspândire universală
  • apare sporadic, dar poate apărea și endemic/pandemic

Sursele de infecție[modificare | modificare sursă]

  • bolnavii de febră tifoidă
  • purtătorii de bacil tific asimptomatici
  • purtătorii temporari (elimină bacilul în trei luni)
  • purtătorii cronici (elimină bacilul în câțiva ani)
  • transmitere: fecală, urină, secreții biliare, puroi
  • determină imunitate solidă, dar, la reinfectare cu doze masive, boala poate recidiva

Patogenie[modificare | modificare sursă]

Bacilii tifici ajung în tubul digestiv, se multiplică și invadează organismul prin mecanism penetrant, prin formațiunile limfatice (ganglionii mezenterici), apoi în circulația sanguină și determină starea tifică (cauzată de ectotoxină[6]).

Salmonella typhi persistă la nivel ganglionar (în sistemul limfatic) la pacienții purtători cronici.

Clinic[modificare | modificare sursă]

  • evoluție fără tratament: 4 săptămâni
  • evoluție sub tratament antibiotic: 7-10 zile; pronostic bun; mortalitate 1%-2%.
  • incubație: 7-10 zile

Debutul lent și gradat[modificare | modificare sursă]

(la 70-80% din cazuri)

Debutul brusc (20% din cazuri)[modificare | modificare sursă]

  • frisoane
  • febră ridicată (39°-40° C)
  • la sfârșitul primei săptămâni de la îmbolnăvire se instalează starea tifică
  • perioada de stare (S2-S3)
  • elemente tegumentare eruptive: rozeole tifice (formațiuni maculoase, ușor elevate, de culoare roz); sau exanteme
  • cefalee intensă
  • insomnie

Starea tifică[modificare | modificare sursă]

  • apatie marcată
  • obnubilare
  • fenomene delirante

Manifestări digestive[modificare | modificare sursă]

  • hiposecreție salivară
  • mucoase uscate
  • congestia faringelui
  • angina Duguet - corespondent al ulcerațiilor intestinale

Manifestări cardio-vasculare[modificare | modificare sursă]

(cauzate de ectotoxină)

Perioada de declin (S4)[modificare | modificare sursă]

  • febră - treptat
  • starea tifică se atenuează
  • convalescența: câteva săptămâni
  • recrudescența: revenirea febrei în perioada de declin
  • recăderea: reapariția simptomatologiei în plină afebrilitate (în perioada de convalescență)

Recrudescența și recăderea sunt cauzate de persistența bacilului tific în formațiunile limfatice profunde, abcesele osoase.

Complicații minore[modificare | modificare sursă]

stomatită; parotidită; flegmoane ale planșeului bucal.

Complicații majore[modificare | modificare sursă]

  • perforație intestinală
  • formă stenică: abdomen acut chirurgical
  • formă astenică: fenomene mascate: singultus (sughiț), vărsături, puls slab
  • hemoragie digestivă usu. secundară ulcerării vaselor din intestinul subțire

Complicații cardio-vasculare[modificare | modificare sursă]

Complicații hepato-biliare[modificare | modificare sursă]

Complicații respiratorii[modificare | modificare sursă]

Complicații nervoase[modificare | modificare sursă]

Complicații urinare[modificare | modificare sursă]

Complicații osoase[modificare | modificare sursă]

Diagnostic pozitiv[modificare | modificare sursă]

  1. ancheta epidemiologică
  2. date clinice
  3. date paraclinice
  • hemoculturi: pozitive în 100% din cazuri în S1 de la debut
  • medulocultură
  • coprocultură: S2-S3
  • urocultură
  • culturi din secrețiile osoase purulente
  • examinare serologică: determinarea anticorpilor împotriva antigenilor bacterieni:

Diagnostic diferențial[modificare | modificare sursă]

Tratament[modificare | modificare sursă]

Tratament adjuvant[modificare | modificare sursă]

Tratament[modificare | modificare sursă]

Tratament profilactic:

  • internare până la apariția a trei coproculturi negative
  • control la persoanele active în industria alimentară sau în colectivitățile umane
  • control bacteriologic al apei și al produselor alimentare
  • vaccinări la persoanele de risc: lucrătorii din salubritate, zonele endemo-epidemice

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Disease Ontology 
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  5. ^ ICD-10 online”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Pschyrembel (1990), Klinisches Wörterbuch – mit klinischen Syndromen und Nomina Anatomica (Dicționar clinic), ediția nr. 256, editura Walter de Gruyter, Berlin/New York

Legături externe[modificare | modificare sursă]