Boala Chagas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Boala Chagas
Trypanosoma cruzi crithidia.jpeg
Photomicrograph of Giemsa-stained Trypanosoma cruzi
Specialitate Boli infecțioase
Clasificare și resurse externe
ICD-10 B57
ICD-9-CM 086
DiseasesDB 13415
MedlinePlus 001372
eMedicine med/327
Patient UK Boala Chagas
MeSH D014355

Boala Chagas (AFI: /ˈɑːɡəs/ ), sau tripanosomiaza americană, este o boală tropicală parazitoză tropicală cauzată de protozoarul Tripanosoma cruzi.[1] Aceasta este răspândită cel mai frecvent prin intermediul insectelor cunoscute sub numele kissing bugs.[1] Simptomele se schimbă, evoluează pe parcursul infecției. În stadiul incipient, simptomele sunt, în mod tipic, fie absente fie ușoare și pot include: febră, noduli limfatici umflați, dureri de cap sau umflături locale la locul mușcăturii.[1] După 8–12 săptămâni intervine stadiul cronic al bolii iar la 60-70% dintre bolnavi nu mai manifestă simptome.[2][3] La restul de 30 - 40% din cei afectați apar alte simptome între 10 și 30 de ani după infecția inițială.[3] Printre acestea se numără mărirea ventriculelor inimii la între 20 și 30% acest lucru cauzând insuficiență cardiacă.[1] Dezvoltarea megaesofagului sau a megacolonului poate afecta 10% dintre bolnavii infectați.[1]

Cauze și diagnoză[modificare | modificare sursă]

T. cruzi se transmite în mod obișnuit la oameni și la alte animale prin intermediul insectelor ce se hrănesc cu sânge denumite și "kissing bugs" din familia Triatoma.[4] Aceste insecte sunt cunoscute și sub câteva denumiri locale printre care și: vinchuca în Argentina, Bolivia, Chile și Paraguay, barbeiro (bărbierul) în Brazilia, pito în Columbia, chinche în America Centrală și chipo în Venezuela. Infecția se poate răspândi și prin transfuzie de sânge, transplant de organe, consumul produselor alimentare contaminate de acești paraziți și de la mamă la făt.[1] Boala se poate depista prin identificarea parazitului la analiza microscopică a sângelui.[3] Boala cronică poate fi diagnosticată prin identificarea anticorpilor T. cruzi în sânge.[3]

Prevenire și tratament[modificare | modificare sursă]

Prevenirea implică eliminarea gândacilor ‚kissing bugs’ și prin evitarea mușcăturilor lor.[1] Alte măsuri de prevenire includ analiza sângelui folosit la transfuzii.[1] Până în momentul de față, 2013, nu există vaccin contra acestei infecții.[1] Infecțiile în stadiul incipient se pot trata medicamentos cu benznidazol sau nifurtimox.[1] Dacă sunt administrate la timp acestea tratează infecția aproape în toate cazurile, totuși, cu cât mai avansată este boala chagas, cu atât tratamentul este mai puțin eficient.[1] Tratamentul aplicat în cazul ctadiului cronic al bolii poate întârzia sau preveni apariția simptomelor sin stadiul evoluat.[1] Benznidazolul și nifurtimoxul cauzează efecte secundare temporare la până la 40% din bolnavi [1] printre care se numără boli de piele, toxicitatea creierului și iritarea sistemului digestiv.[2][5][6]

Epidemiologe[modificare | modificare sursă]

Se estimează că peste 7 - 8 milioane de oameni, în cea mai mare parte în Mexic, America Centrală și America de Sud au boala chagas.[1] Aceasta duce la circa 12.500 de decese pe an conform datelor din 2006.[2] Majoritatea celor bolnavi provin din medii sărace [2] și cei mai mulți nu realizează faptul că sunt infectați.[7] Migrarea la scară largă a populației a dus la răspândirea teritorială a bolii chagas în multe țări europene și în Statele Unite.[1] S-a observat o creștere în aceste zone și în perioada de până la 2014.[8] Prima dată această boală a fost pomenită în anul 1909 de Carlos Chagas de la care provine și denumirea.[1] Aceasta afectează peste 150 de alte animale.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p „Chagas disease (American trypanosomiasis) Fact sheet N°340”. World Health Organization. . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Rassi A, Rassi A, Marin-Neto JA (). „Chagas disease”. Lancet. 375 (9723): 1388–402. doi:10.1016/S0140-6736(10)60061-X. PMID 20399979. 
  3. ^ a b c d Rassi A, Jr; Rassi, A; Marcondes de Rezende, J (). „American trypanosomiasis (Chagas disease)”. Infectious disease clinics of North America. 26 (2): 275–91. doi:10.1016/j.idc.2012.03.002. PMID 22632639. 
  4. ^ „DPDx – Trypanosomiasis, American. Fact Sheet”. Centers for Disease Control (CDC). Accesat în . 
  5. ^ Bern C, Montgomery SP, Herwaldt BL; et al. (). „Evaluation and treatment of chagas disease in the United States: a systematic review”. JAMA. 298 (18): 2171–81. doi:10.1001/jama.298.18.2171. PMID 18000201. 
  6. ^ Rassi A, Dias JC, Marin-Neto JA, Rassi A (). „Challenges and opportunities for primary, secondary, and tertiary prevention of Chagas' disease”. Heart. 95 (7): 524–34. doi:10.1136/hrt.2008.159624. PMID 19131444. 
  7. ^ Capinera, John L., ed. (). Encyclopedia of entomology (ed. 2nd ed.). Dordrecht: Springer. p. 824. ISBN 9781402062421. 
  8. ^ Bonney, KM (). „Chagas disease in the 21st Century: a public health success or an emerging threat?”. Parasite. 21: 11. doi:10.1051/parasite/2014012. PMC 3952655Freely accessible. PMID 24626257.  open access publication - free to read

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Boala Chagas