Regn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Regnul (în latină: regnum) este al doilea cel mai înalt rang taxonomic utilizat în clasificarea științifică, după domeniu și înainte de încrengătură.[1][2] Acesta are ca subdiviziune opțională subregnul. Spre deosebire de noua clasificare, în taxonomia clasică, regnul este cel mai înalt nivel de clasificare a organismelor vii, după caracteristicile lor comune.[3]

Apariția noțiunii de regn[modificare | modificare sursă]

Carl Linné[modificare | modificare sursă]

Carl Linné a fost primul care a propus noțiunea de regn în 1735, clasificând organismele în 2 regnuri: Animalia și Plantae. Însă clasificarea microorganismelor a omis-o.

Ernst Haeckel[modificare | modificare sursă]

Ernst Haeckel a creat al III-lea regn, Protista, care cuprindea microorganismele și protozoarele.

Herbert Copeland[modificare | modificare sursă]

Herbert Copeland a propus regnul Monera pentru bacterii, grupându-le pe fungi și protiste într-un singur regn, Protoctista.

Robert Whittaker[modificare | modificare sursă]

Regnul în zilele noastre[modificare | modificare sursă]

Linnaeus
1735[4]
2 regnuri
Haeckel
1866[5]
3 regnuri
Chatton
1925[6][7]
2 imperii
Copeland
1938[8][9]
4 regnuri
Whittaker
1969[10]
5 regnuri
Woese et al.
1977[1][11]
6 regnuri
Woese et al.
1990[2]
3 domenii
Cavalier-Smith
2004[12]
6 regnuri
- Protista Prokaryota Monera Monera Eubacteria Bacteria Bacteria
Archaebacteria Archaea
Eukaryota Protoctista Protista Protista Eukarya Protozoa
Chromista
Vegetabilia Plantae Plantae Plantae Plantae Plantae
Protoctista Fungi Fungi Fungi
Animalia Animalia Animalia Animalia Animalia Animalia


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b C. R. Woese, W. E. Balch, L. J. Magrum, G. E. Fox and R. S. Wolfe (1 august 1977). „An ancient divergence among the bacteria”. Journal of Molecular Evolution 9 (4): 305–311. doi:10.1007/BF01796092. PMID 408502. 
  2. ^ a b Woese C, Kandler O, Wheelis M (1990). „Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya.”. Proc Natl Acad Sci U S A 87 (12): 4576–9. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMID 2112744. PMC 54159. Bibcode1990PNAS...87.4576W. http://www.pnas.org/cgi/reprint/87/12/4576. 
  3. ^ Crăciun T., Crăciun L.L., Dicționar de Biologie, București: Editura Albatros, 1989
  4. ^ C. Linnaeus (1735). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species 
  5. ^ E. Haeckel (1866). Generelle Morphologie der Organismen. Reimer, Berlin 
  6. ^ É. Chatton (1925). „Pansporella perplexa. Réflexions sur la biologie et la phylogénie des protozoaires”. Ann. Sci. Nat. Zool 10-VII: 1–84. 
  7. ^ É. Chatton (1937). Titres et Travaux Scientifiques (1906–1937). Sette, Sottano, Italy 
  8. ^ H. Copeland (1938). „The kingdoms of organisms”. Quarterly review of biology 13: 383–420. doi:10.1086/394568. 
  9. ^ H. F. Copeland (1956). The Classification of Lower Organisms. Palo Alto: Pacific Books 
  10. ^ Whittaker RH (1 ianuarie 1969). „New concepts of kingdoms of organisms”. Science 163 (3863): 150–60. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760. 
  11. ^ Woese CR, Fox GE (1 noiembrie 1977). „Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 74 (11): 5088–90. doi:10.1073/pnas.74.11.5088. PMID 270744. 
  12. ^ Cavalier-Smith, T. (2004), „Only six kingdoms of life”, Proc. R. Soc. Lond. B 271: 1251–62, doi:10.1098/rspb.2004.2705, PMID 15306349, PMC 1691724, http://www.cladocera.de/protozoa/cavalier-smith_2004_prs.pdf, accesat la 29 aprilie 2010 

Legături externe[modificare | modificare sursă]