Cuvânt telescopat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un cuvânt telescopat, uneori numit şi cuvânt valiză (după franţuzescul mot-valise), reprezintă un tip de contaminare lingvistică, prin alăturarea unor fragmente din două sau mai multe cuvinte, morfeme într-unul nou, de sine stătător,[1] a cărui semnificaţie va combina pe acelea ale termenilor din care s-a format. Cuvintele telescopate iau naştere atunci când între două sau mai multe concepte se stabileşte o legătură puternică, frecvent întâlnită (de exemplu, limba engleză britanică a construit termenul smog din smoke – fum şi fog – ceaţă, pentru a reflecta condiţiile atmosferice din marile oraşe engleze, alterate din pricina poluării intense). În limba română, cea mai mare parte a cuvintelor telescopate întâlnite sunt, fie împrumuturi din alte limbi, fie creaţii ale autorilor de beletristică (cele din urmă, arareori preluate în vorbirea curentă).
Cuprins |
[modifică] Originea termenului
Noţiunea de cuvânt telescopat a apărut mai întâi în limba engleză,[1] în cartea „Alice în ţara oglinzilor” (continuarea mai cunoscutei „Alice în ţara minunilor”), scrisă de autorul englez Charles Lutwidge Dodgson sub pseudonimul Lewis Carroll. El împrumută un termen din limba franceză veche, portmanteau, desemnând o valiză cu două compartimente (cuvântul în sine este unul telescopat, între porter – a purta şi manteau – un fel de palton), o reprezentare ingenioasă a fenomenului lingvistic de alipire a două (sau mai multe) concepte diferite.
[modifică] Ilustrarea denumirii româneşti a conceptului
În ciuda diferenţei mari faţă de analogia propusă de majoritatea limbilor străine, imaginea propusă de limba română este una sugestivă: se face trimitere la un tub telescopic, care poate fi scurtat prin aducerea parţială a uneia dintre piese în interiorul celeilalte. Astfel, putem imagina un tub din două piese, de-a lungul celei subţiri fiind scris porter, iar pe cea mai largă – manteau. Dacă strângem parţial piesa mai subţire în interiorul celeilalte, se va vedea mai întâi portemanteau, apoi rezultatul aşteptat, portmanteau.
[modifică] Comparaţie cu alte procedee lingvistice
[modifică] Compunerea
Faţă de procedeul de compunere, telescoparea nu alătură două cuvinte întregi, ci o particulă (începutul sau sfârşitul unui cuvânt) unui alt cuvânt întreg ori două cuvinte incomplete (în cazul foarte rar al cuvintelor telescopate formate din mai mult de două elemente, distinctivă este prezenţa măcar a unora dintre acestea sub formă fragmentară).
[modifică] Derivarea
Precizarea anterioară cu privire la existenţa unei (sau mai multor) particule dintr-un cuvânt poate atrage confuzia dintre telescopare şi derivare (ataşarea de afixe unui cuvânt). Diferenţa se stabileşte prin natura particulei studiate: cel mai adesea, se va evita alegerea uneia identice cu afixele uzuale, pentru a nu denatura înţelesul cuvântului (presupunând că folosirea în vorbire a unor cuvinte telescopate implică cunoaşterea prealabilă a termenilor din care provin). În vreme ce derivarea (în forma sa tipică, progresivă şi nu regresivă) rezultă în „lungirea” unui cuvânt, telescoparea îl va „scurta” întotdeauna. În fapt, particulele întâlnite la cuvinte telescopate vor fi în mod exclusiv abrevieri sau acronime (uneori, chiar unele uzuale).
[modifică] Exemple în limba română
[modifică] Termeni împrumutaţi
În România socialistă s-au introdus în limbă astfel de termeni preluaţi din rusă, precum colhoz, proletcult, sovhoz ş.a.
- codec (en., coder şi decoder sau chiar ro., compresor şi decompresor) – program care permite codificarea şi decodificarea unui flux de date
- metrosexual (metropolă şi hetero-, bi-, sau homosexual) – bărbat interesat excesiv de înfăţişarea sa în public[2]
- motel (en., motor şi hotel) – hotel construit de-a lungul şoselelor de mare circulaţie, proiectat special pentru găzduirea automobiliştilor
- smog (en., smoke şi fog) – ceaţă deasă amestecată cu fum şi praf industrial
[modifică] Creaţii autohtone
- bibsynthesizer („Bibi” Ionescu şi synthesizer, en. sintetizator) – poate unul dintre primele cuvinte telescopate româneşti consemnate, termenul face referire la un instrument electronic construit în anul 1974 de către basistul formaţiei Sfinx
- Blogtoşani (blog şi Botoşani) – denumirea unui weblog dedicat comunităţii virtuale a judeţului Botoşani)
- Eminemscu (Eminem şi Eminescu) – screen name frecvent utilizat pe Internet şi, prin extensiune, situaţia de a suprapune sau confrunta cele două persoane numite (vezi în acest sens şi filmul lui Florin Piersic Jr., Eminescu versus Eminem)
- Imagem (imagine şi emoţie) – simbol sau combinaţie de simboluri utilizat(e) pentru a transmite un conţinut emoţional sub formă scrisă ori în mesaje (cf. emoticon). Termenul este propus în lingvistica românească de profesorul Ionuţ Pomian în teza sa de doctorat.[3]
- Mogodorf (Mogoşoaia şi Düsseldorf) – titlul unui program care presupune un „schimb” de artişti plastici stabilit în 2007 între România şi Germania, cei doi vizaţi fiind Dumitru Gorzo, respectiv Klara Adam[4]
[modifică] Bibliografie
- Pomian, Ionuţ (2008). Construcţii complexe în sintaxa limbii române, teză de doctorat, Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
Coordonator: Elena Dragoş. Referenţi ştiinţifici G.G. Neamţu, Mihaela Secrieru şi Maria Vulişici-Alexandrescu
[modifică] Referinţe
- ^ a b Traducerea în limba română a termenului englezesc portmanteau, inclusă în baza de date a dicţionarului online hallo.ro
- ^ Meet the metrosexual, articol publicat de jurnalistul Mark Simpson pentru site-ul salon.com (22 iulie 2002)
- ^ Pomian, pag. 281
- ^ «Mogodorf», sau de la Mogoşoaia la Düsseldorf şi viceversa, articol publicat în cotidianul „Ziua” (14 decembrie 2007)
