Insulele Falkland

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Insulele Falkland (Malvinas)
Falkland Islands (engleză)
Drapelul Insulelor Falkland[*]​Stema Insulelor Falkland[*]​
Drapelul Insulelor Falkland[*]Stema Insulelor Falkland[*]
DevizăDesire the right
(în română: : "Dorește-ți lucrul drept")
Imnul național: Song of the Falklands
("Cântecul Falklandelor')

Imnul RegalGod Save the King
("Dumnezeu să ne păzeasca regele")
Amplasarea insulelor Falkland (verde închis)
Amplasarea insulelor Falkland (verde închis)
Amplasarea insulelor Falkland (verde închis)
Geografie
Suprafață 
 - totală12,173 km² (locul 162)
Apă (%)neglijibil
Cel mai mare orașStanley
Fus orarUTC-4
Ora de varăUTC-3
Populație
Densitate0,26 loc/km²
 - Estimare 20083.140[2] (locul 220)
 - Estimare 20184.550
Limbi oficialeengleză
Etnonimfalklandez
Grupuri etnice61,3 % falklandezi, 29,0 % britanici, 2,6 % spanioli, 0,6 % japonezi, 6,5 % chileni și alți[1]
Guvernare
Sistem politicTeritoriu britanic de peste mări, Monarhie constituțională
Regele insulelor FalklandCharles al III-lea
Guvernator de Insulele FalklandNigel Haywood
Șeful executivieiKeith Padgett
LegislativLegislative Assembly of the Falkland Islands⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaStanley
Istorie
Ocupația insulelor Falkland de Regatul Unit5 ianuarie 1833
Invadarea insulelor de către Argentina2 aprilie 1982
Capitulația Argentiniei14 iunie 1982
Constituția nouă1 ianuarie 2009
Economie
PIB (PPC)2008
 - Total75 milioane USD (locul 223)
 - Pe cap de locuitor25.000 USD (estimare 2002)
PIB (nominal)2008
MonedăLiră din Insulele Falkland1 (FKP)
Coduri și identificatori
Cod CIOFLK Modificați la Wikidata
Prefix telefonic500
ISO 3166-2FK Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.fk
1. Lira sterlină (GBP) este acceptat
Prezență online
site web oficial

Insulele Falkland (pronunție /ˈfɔːlk.lənd/, v. AFI, engleză Falkland Islands), numite și Insulele Malvine (spaniolă Islas Malvinas) sunt un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 483 km est de țărmul Americii de Sud și 940 km nord de Antarctica. Arhipelagul este format din două insule principale: Falkland de Est și Falkland de Vest plus circa 700 de insule mai mici. Capitala și orașul principal este Stanley, situat pe insula Falkland de Est. Insulele formează un teritoriu britanic de peste mări, dar sunt revendicate de Argentina încă de la independența acesteia, din 1810.

Harta insulelor Falkland

În 1982 a avut loc Războiul Malvinelor. După invadarea acestora de către Argentina și riposta armatei britanice, cele două luni de conflicte armate s-au încheiat cu retragerea trupelor argentiniene. După război, insula a cunoscut o dezvoltare importantă a activităților de turism și pescuit, fiind actualmente independentă din punct de vedere economic (neprimind subvenții din partea guvernului britanic). Cetățenii insulelor sunt cetățeni britanici. În toamna lui 2013, aceștia s-au pronunțat, printr-un referendum validat cu 99% din voturi, în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.[3]

Insulele constituie poarta de acces spre Antarctica, oferind controlul asupra resurselor naturale în care această regiune din Oceanul Atlantic este extrem de bogată.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Recensământul britanic de la 2016 pentru Insulele Malvine a indicat că 43% din locuitori s-au născut pe arhipelag, iar ceilalți, care s-au născut afară, au reușit să se integreze în cultura autohtonă. Vechiul recensământ de la 2012 a stabilit că 59% din locuitori erau din arhipelag, 29% britanici, 9,8% din Insula Sf. Elena și 5,4% chilieni. În plus, există un număr mic de argentinieni care împart insula cu ceilalți.

Recensământul de la 2012 a stabilit că populația de aici prezintă o densitate mică, populația medie a Malvinelor fiind de 2.932 de locuitori, civili (fără a băga în calcul militarii). Localitatea Stanley (cu 2.121 de rezidenți) are cea mai mare concentrație de oameni din arhipelag, urmată de Mount Pleasant (369 de rezidenți) și Camp (351 de rezidenți). 53% sunt bărbați și 47% femei.

Recensământul de la 2012 a mai arătat că majoritatea locuitorilor s-au declarat creștini (66% – cei mai mulți fiind anglicani și romano-catolici), urmați de mulți atei (32%), restul de 2% fiind adepți Baháʼí, budiști și mahomedani.

Climă[modificare | modificare sursă]

Climatul de aici este friguros, vântos și umed, caracteristic Atlanticului de Sud.[5] Vremea din fiecare zi se schimbă repede, pe tot arhipelagul.[6] Plouă numai jumătate de an, cantitatea medie fiind de 610 mm la Stanley, și ninge sporadic și blând aproximativ tot anul.[7] Temperatura a rămas, istoric, undeva între +21,1 și −11,1 °C la Stanley, temperaturile medii lunare diferențiindu-se de la +9 °C, în ianuarie, la −1 °, în iulie.[6] Sunt des resimțite vânturi apusene puternice și se văd nori mulți pe cer.[7] Chiar dacă sunt înregistrate multe furtuni la fiecare lună, condițiile sunt, de obicei, calme.[6]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Joshua Project. „Ethnic People Groups of Falkland Islands”. Joshua Project. Accesat în . 
  2. ^ „Falkland Islands (Islas Malvinas)”. CIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Falkland Islanders vote 99 percent to remain British in referendum” [Insularii din Falkland votează în proporție de 99% într-un referendum pentru a rămâne britanici]. Euronews. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Malvinele, pământ argentinian într-un spot publicitar filmat în secret de Argentina, 4 mai 2012, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei, accesat la 4 mai 2012
  5. ^ Klügel 2009, p. 66.
  6. ^ a b c Gibran 1998, p. 16.
  7. ^ a b Central Intelligence Agency 2011, "Falkland Islands (Malvinas) – Geography".

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gibran, Daniel (). The Falklands War: Britain Versus the Past in the South Atlantic. Jefferson, North Carolina: McFarland & Company, Inc. ISBN 978-0-7864-0406-3. 
  • Central Intelligence Agency (). The CIA World Factbook 2012. New York: Skyhorse Publishing, Inc. ISBN 978-1-61608-332-8. 
  • Klügel, Andreas (). „Atlantic Region”. În Rosemary Gillespie; David Clague. Encyclopedia of Islands. Berkeley: University of California Press. ISBN 978-0-520-25649-1. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]