Anzii Cordilieri
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munţii Anzi sunt cel mai lung lanţ muntos din lume. Ei se întind de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina şi Chile. Sunt alcătuiţi de fapt din două sau mai multe lanţuri paralele în unele regiuni ca de exemplu în Peru, Bolivia, nordul Chile şi Argentinei, unde între lanţurile muntoase sunt distanţe mari, delimitând între lanţuri podişul Altiplano cu lacul Titicaca. Centrul fostului imperiu Inca, oraşul Cuzco, se află în nordul acestui podiş. Lungimea Anzilor Cordilieri este de aproximativ 7.500 km de la zona tropicală latitudine nordică (ca. 10° Nord) şi până în afara zonelor tropicale latitudine sudică (ca. 55° Sud). În partea sudică şi în Ecuador lăţimea lor atinge 200 km, în schimb între Arica (Chile) şi Santa Cruz de la Sierra (Bolivia) ating pe direcţia est-vest lăţimea de peste 600 km.
Cuprins |
[modifică] Munţii
Muntele cel mai înalt din lanţul Anzilor Cordilieri este Aconcagua cu 6.962 m înălţime şi este situat în Argentina la graniţa dintre Argentina şi Chile.
[modifică] Vârfuri mai importante
- Nevado Huascarán, 6.768 m (Peru)
- Alpamayo, 5.947 m (Peru)
- Nevado Yerupajá, 6.634 m (Peru)
- Nevado Illimani, 6.483 m (Bolivia)
- Cerro Torre, 3.133 m (Argentinia)
[modifică] Vulcani
Anzii se află într-o zonă cu o intensă activitate vulcanică şi seismică. Vulcanii cei mai înalţi din lume se află în Anzi: vulcanul Monte Pissis din (Argentina) are 6.882 m, Ojos del Salado din (Chile) are 6.887 metri. Ca rezultat al proceselor vulcanice există solfatarele, geizerele şi fumarolele.
Vulcani mai cunoscuţi
- Cotopaxi, 5.897 m (Ecuador)
- Tungurahua, 5.010 m (Ecuador)
- Pichincha, 4.784 m (Ecuador)
- Villarrica, 2.840 m (Chile)
Lista munţilor şi vulcanilor din America de Sud
- Llullaillaco, 6.723 m (Argentina/Chile)
- Nevado Coropuna, 6.426 m (Peru)
- Ubinas, 5.675 m (Peru)
- Chimborazo, 6.310 m (Ecuador)
- Osorno, 2.652 m (Chile)
- Sierra Nevada de Lagunas Bravas 6.127 m (Chile/Argentina)
- Lanín, 3.747m (Argentina)
- Uturunco, 6.010 m (Bolivia)
- Licancabur, 5.916 m (Bolivia/Chile)
- Misti, 5.822 m (Peru)
- Vulcani mai mici în Valea vulcanelor, (Peru)
[modifică] Formarea Anzilor
Vârsta Anzilor este apreciată ca şi cea a Himalayei la aproximativ 60 milioane de ani. După părerea lui Garzione (2006) lanţul muntos s-ar fi format cu numai 3 milioane de ani în urmă.
[modifică] Plăcile tectonice
Anzii prezintă un caz tipic între o placă continentală şi o placă oceanică (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa continentală a Americii de Sud în urmă cu circa 150 de miloane de ani. Pe această linie de joncţiune s-a format o falie (crăpătură) în adâncimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262 m) şi "Groapa Atacama" (8066 m) adâncime. În zona Anzilor şi azi au loc o numeroasă serie de procese geodinamice, cu ridicări de teren până la 10 cm pe an, iar în zonele unde crusta pământului este deosebit de groasă (60 – 70 km) ridicându-se cu 1 mm pe an, aceste fenomene fiind numite convergenţe geologice. Orogeneza acestor munţi tineri a început în perioada terţiară, dar numai în perioada pleistocenă are loc procesul de înălţare propriu zisă a Anzilor, ajungând la semeţia lor din zilele noastre.
[modifică] Materii prime
se pot aminti:
- Minele de argint din (Cerro de Pasco, Potosí)
- Mina de cupru (cea mai mare din lume) (Calama)
- Zăcămintele de sulf şi salpetru din Bolivia şi Chile (în nord)
- Alte minerale şi metale rare
