Alfabetul fenician
|
||||||||||||||||||||
Alfabetul fenician este un alfabet folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, dar care se crede că mai apoi a dus la apariția altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic.
Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 îC, în inscripții găsite în orașele și coloniile feniciene de pe țărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) și Cartagina (nordul Africii). Dar cel mai vechi alfabet este cel ugaritic și datează din 1200 î.Hr., cu 200 de ani mai vechi decât cel fenician. Ideea că alfabetul fenician ar sta la originea tuturor alfabetelor, pe lângă faptul că este o ideea eronată, se datorează descoperirii alfabetului ugaritic abia în 1920 pe când cel fenician a fost descoperit cu cca. 220 de ani înaintea acestuia.[1][2]
Literele alfabetului [modificare]
Alfabetul fenician este un alfabet consonantic, care nu notează vocalele; acestea trebuie deduse din context.
Tabelul de mai jos cuprinde literele alfabetului fenician cu numele și înțelesurile de origine, și arată la care litere a dat naștere în alfabetele ebraic, arab, grec, latin și chirilic.
| Literă | Nume | Înțeles | Transliterare | Litera corespunzătoare în | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alfabetul ebraic |
Alfabetul arab |
Alfabetul grec |
Alfabetul latin |
Alfabetul chirilic |
||||
| ʼāleph | bou | ʼ | א | ﺍ | Αα | Aa | Аа | |
| bēth | casă | b | ב | ﺏ | Ββ | Bb | Бб, Вв | |
| gīmel | cămilă | g | ג | ﺝ | Γγ | Cc, Gg | Гг | |
| dāleth | ușă (toc) | d | ד | ﺩ | Δδ | Dd | Дд | |
| hē | fereastră | h | ה | ﮬ | Εε | Ee | Ее, Єє | |
| wāw | cîrlig | w | ו | ﻭ | Υυ | Ff, Uu, Vv, Ww, Yy | Уу | |
| zayin | armă | z | ז | ﺯ | Ζζ | Zz | Зз | |
| ḥēth | gard | ḥ | ח | ﺡ | Ηη | Hh | Ии | |
| ṭēth | roată | ṭ | ט | ﻁ | Θθ | Фф | ||
| yōdh | braț | y | י | ﻱ | Ιι | Ii, Jj | Іі | |
| kaph | palmă | k | כ | ﻙ | Κκ | Kk | Кк | |
| lāmedh | băț, nuia | l | ל | ﻝ | Λλ | Ll | Лл | |
| mēm | apă | m | מ | ﻡ | Μμ | Mm | Мм | |
| nun | pește | n | נ | ﻥ | Νν | Nn | Нн | |
| sāmekh | ? | s | ס | س | Ξξ, Χχ | Xx | Хх | |
| ʼayin | ochi | ʼ | ע | ﻉ | Οο | Oo | Оо | |
| pē | gură | p | פ | ﻑ | Ππ | Pp | Пп | |
| ṣādē | papirus (plantă) | ṣ | צ | ﺹ | Цц, Чч | |||
| qōph | maimuță | q | ק | ﻕ | ||||
| rēš | cap | r | ר | ﺭ | Ρρ | Rr | Рр | |
| šin | dinte | š | ש | ش | Σσ | Ss | Сс, Шш | |
| tāw | semn | t | ת | ﺕ | Ττ | Tt | Тт | |
Referințe [modificare]
- ^ Béatrice André-Leickman, Christiane Ziegler (éds.), Naissance de l'écriture, cunéiformes et hiéroglyphes, Éditions de la Réunion des musées nationaux, Paris, 1982, pag. 173
- ^ Colectiv redacțional sub îndrumarea lui Giovanni Giovannini, Enrico Carită - De la silex la siliciu istoria mijloacelor de comunicare în masă, Editura Tehnică, 1989, pag. 36-37
- Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, Paris, 2005