Alfabetul glagolitic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| alfabetul glagolitic | |
 O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca. |
|
| Tip | alfabet |
|---|---|
| Limbi scrise | limba slavonă veche |
| Creat de | Sfânţi Chiril şi Metodiu |
| Perioadă de utilizare | de la secolul VII până la Evul Mediu târziu |
| ISO 15924 | Glag |
| Notă: Această pagină poate conţine simbolurile Unicode. Fără suport de afişare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrăţele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite. | |
Alfabetul glagolitic, cunoscut şi ca glagoliţă, este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenţie modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificaţia de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezia ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul acesta se bazează mult pe alfabetul grec, dar se poate observa şi influenţele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.
Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholiţa), în bulgară şi macedoneană ca глаголица (glagoliţa), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagóliţa), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîţia).
Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.
[modifică] Tabel cu imaginea şi valoarea literelor alfabetului glagolitic
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Az | Buki | Cherv | Dobro | Dzelo | Dzherv | Fert | Glagol | I | Izhe |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Izhitsa | Jat | Jer | Jerj | Jery | Jest | Jo | Ju | Jus "E" | Jus "Je" |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Jus "Jo" | Jus "O" | Kako | Kher | Ljudi | Mislete | Nash | Oht | On | Pokoj |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Rtsi | Sha | Shta | Slovo | Thita | Tsi | Tverdo | Uk | Vedi | Zemlja |
 |
|||||||||
| Zhivete |
[modifică] Bibilografie
- Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
- Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
- Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
- Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
- Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
- Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
- Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
- Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
- Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.
