Alfabetul glagolitic
|
||||||||||||||||||||
| alfabetul glagolitic | |
 O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca. |
|
| Tip | alfabet |
|---|---|
| Limbi scrise | limba slavonă veche |
| Creat de | Sfânți Chiril și Metodiu |
| Perioadă de utilizare | de la secolul VII până la Evul Mediu târziu |
| ISO 15924 | Glag |
| Notă: Această pagină poate conține simbolurile Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite. | |
Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță, este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezia ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul acesta se bazează mult pe alfabetul grec, dar se poate observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.
Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița), în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîția).
Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.
Tabel cu imaginea și valoarea literelor alfabetului glagolitic[modificare]
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Az | Buki | Cherv | Dobro | Dzelo | Dzherv | Fert | Glagol | I | Izhe |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Izhitsa | Jat | Jer | Jerj | Jery | Jest | Jo | Ju | Jus "E" | Jus "Je" |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Jus "Jo" | Jus "O" | Kako | Kher | Ljudi | Mislete | Nash | Oht | On | Pokoj |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Rtsi | Sha | Shta | Slovo | Thita | Tsi | Tverdo | Uk | Vedi | Zemlja |
 |
|||||||||
| Zhivete |
Bibilografie[modificare]
- Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
- Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
- Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
- Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
- Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
- Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
- Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
- Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
- Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.
