Alfabetul glagolitic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
alfabetul glagolitic
Kodex.Zograf.JPG
O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca.
Tip alfabet
Limbi scrise limba slavonă veche
Creat de Sfânți Chiril și Metodiu
Perioadă de utilizare de la secolul VII până la Evul Mediu târziu
ISO 15924 Glag
Notă: Această pagină poate conține simbolurile Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță, este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezia ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul acesta se bazează mult pe alfabetul grec, dar se poate observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.

Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița), în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîția).

Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.

Tabel cu imaginea și valoarea literelor alfabetului glagolitic[modificare | modificare sursă]

GlagolitsaAz.gif GlagolitsaBuki.gif GlagolitsaCherv.gif GlagolitsaDobro.gif GlagolitsaDzelo.gif GlagolitsaDzherv.gif GlagolitsaFert.gif GlagolitsaGlagol.gif GlagolitsaI.gif GlagolitsaIzhe.gif
Az Buki Cherv Dobro Dzelo Dzherv Fert Glagol I Izhe
GlagolitsaIzhitsa.gif GlagolitsaJat.gif GlagolitsaJer.gif GlagolitsaJerj.gif GlagolitsaJery.gif GlagolitsaJest.gif GlagolitsaJo.gif GlagolitsaJu.gif GlagolitsaJusE.gif GlagolitsaJusJe.gif
Izhitsa Jat Jer Jerj Jery Jest Jo Ju Jus "E" Jus "Je"
GlagolitsaJusJo.gif GlagolitsaJusO.gif GlagolitsaKako.gif GlagolitsaKher.gif GlagolitsaLjudi.gif GlagolitsaMislete.gif GlagolitsaNash.gif GlagolitsaOht.gif GlagolitsaOn.gif GlagolitsaPokoj.gif
Jus "Jo" Jus "O" Kako Kher Ljudi Mislete Nash Oht On Pokoj
GlagolitsaRtsi.gif GlagolitsaSha.gif GlagolitsaShta.gif GlagolitsaSlovo.gif GlagolitsaThita.gif GlagolitsaTsi.gif GlagolitsaTverdo.gif GlagolitsaUk.gif GlagolitsaVedi.gif GlagolitsaZemlja.gif
Rtsi Sha Shta Slovo Thita Tsi Tverdo Uk Vedi Zemlja
GlagolitsaZhivete.gif
Zhivete

Bibilografie[modificare | modificare sursă]

  • Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
  • Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
  • Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
  • Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
  • Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
  • Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
  • Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
  • Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
  • Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.