Țipțeri

Țipțerii (în germană zipser) sunt o minoritate de etnie germană din Maramureș și Bucovina. Termenul românesc Țipțeri este o adaptare la limba română a termenului german Zipser, care vine de la comitatul Zips (atunci în Regatul Ungariei, azi Spiš, în Slovacia), ținutul de proveniență a acestui grup.

Țipțerii au ajuns în Maramureș în contextul proiectului de colonizare a zonei inițiat de administrația imperială austriacă începând cu 1776. Imigrarea s-a făcut în valuri. La începutul secolului al XIX-lea colonizarea țipțerilor a fost extinsă la Ducatul Bucovinei. Țipțerii veniți în 1805 s-au stabilt la Pojorâta și Fundu Moldovei (Luisenthal), cei veniți în 1808 la Prisaca Dornei (Eisenau), iar cei veniți în 1809 la Dragoșa și Valea Stânei lângă Frumosu. La Gura Putnei a existat o colonie de țipteri, cu denumirea de Karlsberg. Alți țipțeri s-au stabilit la Solca (Solka) și la Voievodeasa (Fürstenthal) Ultimii coloniști au venit pe la 1829.

Îndeletnicirea principală a țipțerilor este prelucrarea lemnului. Pe Valea Vaserului, țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile.

Denumirea de țipțeri s-a extins de la primii veniți. în sec. XVIII și la cei care au imigrat în Maramureș mai târziu, din localitățile Gmunden, Bad Ischl, Bad Goisern și Ebensee, localități din Austria Superioară. Locuitorii, stabiliți pe Valea Vasarului (în germană Wassertal), pe râul Vaser, vorbesc un dialect deosebit de dialectul săsesc, puternic influențat de vorbirea din Austria Superioară.

În anul 1940, în urma tratativelor ruso-germane, a dost decisă repatrierea germanilor din Bucoviena. Astfel, de exemplu, între 14-18 noiembrie 1940, țipțerii din Fundu Moldovei au fost înmatriculați în "Listele de repatriere conform tratativelor cu guvernul regal român". Din această evidență, rezultă că au plecat 1118 germani și 3 români (din mariaje mixte). După terminarea războiului, majoritatea țipțerilor s-au întors în comună, însă din cauza condițiilor social-politice ale vremii, cei mai mulți s-au reîntors în Germania.

Țipțerii din România sunt reprezentați de Forumul Democrat al Germanilor din România.

Interesant de știut că vacile din rasa Brună de Maramureș provin din vacile brune aduse în 1881 de țipțeri, care au fost încrucișate cu Mocănițe și Sure de Stepă.

Bibliografie

• Claus Stephani, Oben im Wassertal: Eine Zipser Chronik (Sus în Valea Vaserului: o cronică a țipțerilor), 1970

Vezi și

• Șvabi sătmăreni
• Șvabi bănățeni
• Sași
• Zips