Germani basarabeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta Basarabiei. Cu galben sunt reliefate cele mai importante aşezări ale germanilor basarabeni (în germană)
Situaţia primelor colonii germane în Basarabia la 1818. Structura, după provinienţă, a “coloniştilor varşovieni”.
Harta naţionalităţilor României (1934). Se observă comunităţile germane din Basarabia (cu albastru)

Germanii basarabeni (în germană Bessarabiendeutsche) au fost o comunitate etnică ce locuia preponderent în sudul Basarabiei (Bugeac). S-au stabilit în Basarabia la începutul secolului XIX (între anii 1814 și 1842). Majoritatea lor proveneau din sud-vestul Germaniei actuale, precum și din Elveția și Alsacia. O parte din ei s-au strămutat în Dobrogea în perioada 18411856, devenind o comunitate cunoscută sub denumirea de germani dobrogeni.

Conform datelor recensămîntului populației din România din anul 1930 germanii reprezentau 3 % din populația Basarabiei (care avea la acea vreme 2,8 milioane de locuitori). În toamna anului 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, cei 93 mii de germani basarabeni au fost transferați, în conformitate cu un acord sovieto-german, pe teritoriul de azi al Poloniei, de unde au fost din nou transferați în 1945 în actualul land Baden-Württemberg.

La recensămîntul populației din Republica Moldova din anul 1989 germanii numărau 7,3 mii persoane (cca 0,2 % din populația republicii), dar aceștea sînt descendenți ai germanilor transnistreni și ai germanilor de la Volga (care au fost împrăștiați de Stalin pe întregul cuprins al fostei Uniuni Sovietice), nu ai celor basarabeni.

În Germania există o Societate a germanilor basarabeni cu centrul la Stuttgart.

Varia[modificare | modificare sursă]

Carol Schmidt, primar al Chișinăului între 1877-1903, considerat unul din cei mai merituoși primari ai orașului, a fost german basarabean după tată, iar după mamă polon.

Părinții fostului președinte al Germaniei Horst Köhler au fost germani basarabeni care în 1940 s-au strămutat pe teritoriul actual al Poloniei, în urma Pactului Hitler-Stalin din 1939. Horst Köhler s-a născut în 1943.

Horst Köhler a relatat într-un interviu faptul că pe teritoriul Basarabiei germanii au întemeiat inițial 25 de localități, numărul acestora s-a extins ulterior (în mod special, coloniștii germani s-au stabilit cu traiul în sudul Basarabiei, în locuri nepopulate). După împărțirea Europei, în 1939, nemții care locuiau în est au fost nevoiți ori să adopte cetățenia rusă ori să se întoarcă în patria istorică. Evacuarea germanilor a început chiar din 1939 și a continuat în 1940, ei fiind strămutați după un plan riguros, sub lozinca "Heim ins Reich" ("acasă în reich"). Peste 93.000 de nemți basarabeni s-au refugiat în Polonia și în Prusia de Vest, ajungînd mai tîrziu în Germania. După procedura de înregistrare, germanii basarabeni încetau să fie cetățeni români și intrau sub protecția Reich-ului. Ulterior, prin proceduri individuale, fiecare a primit cetățenie germană.[1]

Literatură[modificare | modificare sursă]

  • Immanuel Wagner: Zur Geschichte der Deutschen in Bessarabien. Heimatmuseum der Deutschen in Bessarabien. Melter, Mühlacker 1958, Stuttgart 1982 (Repr. Christian Fiess, Hrsg.)
  • Jakob Becker: Bessarabien und sein Deutschtum. Krug, Bietigheim 1966.
  • Alois Leinz: Heimatbuch der Bessarabiendeutschen. 20 Jahre nach d. Umsiedlung. Hrsg. im Auftr. d. Bessarabiendt. Landsm. Rheinland-Pfalz. Wester, Andernach 1960.
  • Alfred Cammann: Vom Volkstum der Deutschen aus Bessarabien. Schriftenreihe Göttinger Arbeitskreis. Würzburg 1962, H.66.
  • Albert Kern: Heimatbuch der Bessarabiendeutschen. Ev.-Luth. Kirche, Hannover 1964
  • Friedrich Fiechtner: Heimat in der Steppe. Aus dem Schrifttum der Bessarabiendeutschen ausgewählt und bearbeitet von Friedrich Fiechtner. Verein zur Förderung des Schrifttums der Deutschen aus Bessarabien, Stuttgart 1964.
  • Arnulf Baumann: Die Deutschen aus Bessarabien. Ev.-Luth. Kirche, Hannover 2000, ISBN 3-9807392-1-X
  • Ute Schmidt: Die Deutschen aus Bessarabien. Böhlau, Köln 2004, ISBN 3-412-05004-0
  • Luminița Fassel, O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia, în "Patrimoniu", nr. 3, 1991.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Horst Köhler: Eu sunt moldovean, neamț basarabean

Legături externe[modificare | modificare sursă]