Australia: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 95: Linia 95:


Printre denumirile colocviale ale Australiei se numără „Oz” și ''the Land Down Under''" (de obicei prescurtat doar la „Down Under”). Alte epitete includ „Marele Ținut Sudic”, „Țara Norocoasă”, „Țara Arsă de Soare” și „Țara Mare și Maro”. Ultimele două derivă amândouă din poemul „Țara mea” din 1908 al lui [[Dorothea Mackellar]].<ref>{{Cite web|last1=School|first1=Head of|last2=admin.hal@anu.edu.au|title=Australian National Dictionary Centre|url=https://slll.cass.anu.edu.au/centres/andc|access-date=2022-01-15|website=ANU School of Literature, Languages and Linguistics|language=en}}</ref>
Printre denumirile colocviale ale Australiei se numără „Oz” și ''the Land Down Under''" (de obicei prescurtat doar la „Down Under”). Alte epitete includ „Marele Ținut Sudic”, „Țara Norocoasă”, „Țara Arsă de Soare” și „Țara Mare și Maro”. Ultimele două derivă amândouă din poemul „Țara mea” din 1908 al lui [[Dorothea Mackellar]].<ref>{{Cite web|last1=School|first1=Head of|last2=admin.hal@anu.edu.au|title=Australian National Dictionary Centre|url=https://slll.cass.anu.edu.au/centres/andc|access-date=2022-01-15|website=ANU School of Literature, Languages and Linguistics|language=en}}</ref>

⚫
== Istorie ==
=== Populația indigenă ===
[[File:Bradshaw rock paintings.jpg|thumb|upright=1.0|right|Arta rupestră aborigenă din regiunea Kimberley din Australia de Vest]]
Se știe că locuirea umană a continentului australian a început acum aproximativ 65.000 de ani,<ref name="ClarksonJacobs2017"/><ref name="Nunn2018">{{cite book|first=Patrick|last=Nunn|title=The Edge of Memory: Ancient Stories, Oral Tradition and the Post-Glacial World|url=https://books.google.com/books?id=Z4xaDwAAQBAJ&pg=PT16|year=2018|publisher=Bloomsbury Publishing|isbn=978-1-4729-4327-9|page=16}}</ref><ref name="FaganDurrani2018">{{cite book |first1=Brian M.|last1=Fagan|first2=Nadia|last2=Durrani|title=People of the Earth: An Introduction to World Prehistory|url=https://books.google.com/books?id=W0NvDwAAQBAJ&pg=PT250|year=2018|publisher=Taylor & Francis|isbn=978-1-351-75764-5|pages=250–253}}</ref> odată cu migrarea oamenilor pe [[Pod terestru|poduri terestre]] și traversări maritime scurte din ceea ce este astăzi [[Asia de Sud-Est]].<ref name="Oppenheimer2013">{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=VQQvDwAAQBAJ&pg=PP111|title=Out of Eden: The Peopling of the World|first=Stephen|last=Oppenheimer|date=2013|publisher=Little, Brown Book Group|isbn=978-1-78033-753-1 |pages=111–}}</ref> Adăpostul din piatră [[Madjedbebe]] din [[Peninsula Arnhem]] este recunoscut ca fiind cel mai vechi sit care arată prezența oamenilor în Australia.<ref name="Gilligan2018">{{cite book|first=Ian|last=Gilligan |title=Climate, Clothing, and Agriculture in Prehistory: Linking Evidence, Causes, and Effects|url=https://books.google.com/books?id=Ux50DwAAQBAJ&pg=PA237|date=2018|publisher=Cambridge University Press |isbn=978-1-108-47008-7|page=237}}</ref> Cele mai vechi rămășițe umane descoperite sunt rămășițele de la [[Lacul Mungo|lacul Mungo]], care au fost datate în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.<ref name="TunizGillespie2016">{{cite book |first1=Claudio|last1=Tuniz|first2=Richard|last2=Gillespie|first3=Cheryl|last3=Jones|title=The Bone Readers: Science and Politics in Human Origins Research|url=https://books.google.com/books?id=WrJmDAAAQBAJ&pg=PA43|year=2016|publisher=Routledge|isbn=978-1-315-41888-9|page=43}}</ref><ref name="Castillo2015">{{cite book|first=Alicia|last=Castillo|title=Archaeological Dimension of World Heritage: From Prevention to Social Implications|url=https://books.google.com/books?id=jV64BAAAQBAJ&pg=PA41|date=2015|publisher=Springer Science|isbn=978-1-4939-0283-5|page=41}}</ref> Acești oameni au fost strămoșii australienilor indigeni moderni.<ref>{{cite web|url=https://australian.museum/learn/science/human-evolution/the-spread-of-people-to-australia/|title=The spread of people to Australia|publisher=Australian Museum}}</ref> Cultura [[Aborigeni australieni|aborigenă australiană]] este una dintre cele mai vechi culturi continue de pe Pământ.<ref>{{cite web|url=http://www.australiangeographic.com.au:80/journal/Aboriginal-Australians-the-oldest-culture-on-Earth.htm|archive-url=https://web.archive.org/web/20130518061422/http://www.australiangeographic.com.au/journal/Aboriginal-Australians-the-oldest-culture-on-Earth.htm|archive-date=18 May 2013|title=Aboriginal Australians the oldest culture on Earth|publisher=Australian Geographic|date=18 May 2013|access-date=18 December 2018|url-status=dead}}</ref>

La momentul primului contact cu Europa, majoritatea indigenilor australieni erau vânători-culegători cu economii și societăți complexe.<ref>{{cite journal|title=Complex hunter-gatherers: a view from Australia |journal=Antiquity|volume=61|issue=232|pages=310–321|first=Elizabeth|last=Williams|publisher=Cambridge University Press|year=2015|doi=10.1017/S0003598X00052182|s2cid=162146349}}</ref><ref name="SáenzEmbrick2015">{{cite book |first1=Rogelio|last1=Sáenz|first2=David G.|last2=Embrick|first3=Néstor P.|last3=Rodríguez|title=The International Handbook of the Demography of Race and Ethnicity|url=https://books.google.com/books?id=v_bLCQAAQBAJ&pg=PA602|date=3 June 2015|publisher=Springer|isbn=978-90-481-8891-8|pages=602–}}</ref> Descoperirile arheologice recente sugerează că ar fi putut fi susținută o populație de 750.000 de persoane.<ref name="pop_abs">{{Cite web|last=Statistics|first=c&#61;AU; o&#61;Commonwealth of Australia; ou&#61;Australian Bureau of|date=2002-01-25|title=Chapter - Aboriginal and Torres Strait Islander population|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/94713ad445ff1425ca25682000192af2/bfc28642d31c215cca256b350010b3f4!OpenDocument|access-date=2022-01-15|website=www.abs.gov.au|language=en}}</ref><ref>also see other historians including Noel Butlin (1983) ''Our Original Aggression'' George Allen and Unwin, Sydney {{ISBN|0-86861-223-5}}</ref> Australienii indigeni au o [[Tradiția orală|cultură orală]] cu valori spirituale bazate pe respectul față de pământ și pe credința în [[Timpul visului]].<ref name="Galván2014">{{cite book|first=Javier A.|last=Galván|title=They Do What? A Cultural Encyclopedia of Extraordinary and Exotic Customs from around the World|url=https://books.google.com/books?id=e2RyBAAAQBAJ&pg=PA83|year=2014|publisher=ABC-CLIO|isbn=978-1-61069-342-4|page=83}}</ref> [[Insularii din Strâmtoarea Torres]], de etnie melaneziană, își obțineau mijloacele de trai din horticultura sezonieră și din resursele recifurilor și mărilor lor.<ref>{{cite web|title=Early Aussie Tattoos Match Rock Art |last=Viegas|first=Jennifer|publisher=Discovery News|date=3 July 2008|access-date=30 March 2010|url=http://dsc.discovery.com/news/2008/07/03/australia-tattoos-art.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20080710014604/http://dsc.discovery.com/news/2008/07/03/australia-tattoos-art.html|archive-date=10 July 2008}}</ref> Coastele și apele nordice ale Australiei erau vizitate sporadic pentru comerț de către pescarii [[Makassar|Makassan]] din ceea ce este astăzi [[Indonezia]].<ref>{{Cite book|last=MacKnight|first=CC|year=1976|title=The Voyage to Marege: Macassan Trepangers in Northern Australia|publisher=Melbourne University Press}}</ref>

⚫
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotă engleză pleacă din Portul [[Portsmouth]] spre Australia, comandată de [[Arthur Phillip]], cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta lovește flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si pornește înainte, cu intenția de a pregăti terenul pentru restul flotei: sa găsească un loc unde sa se poată construi așezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva adăposturi. După el urmau sa vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnaților bărbați, ultimele urmând sa ajungă corăbiile de provizii, mai lente, însoțite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si celelalte corăbii. Deci, după o călătorie de aproape 8 luni ajung la [[Botany Bay]], în sudul continentului, la data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo [[Sydney]], după numele Ministrului Coloniilor. Astfel lua sfârșit una din cele mai importante expediții maritime din istorie-11 corăbii, cu peste 1.400 de oameni, ce au călătorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de 24.000 de kilometri, fără sa piardă vreun vas. Pe țărm aveau sa debarce, în total, 1373 de persoane, cu 47 mai puține decât plecaseră din Portsmouth. În timpul voiajului se născuseră 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata mortalității a fost de doar 3%, foarte scăzută daca avem în vedere condițiile în care s-a desfășurat expediția. Începutul este mai greu, proviziile aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prindă datorită secetei existente. O corabie este trimisă in [[Batavia]] pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în 1792 la [[Botany Bay]].

⚫
Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungând-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu [[Aborigeni australieni|aborigenii]] sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare.

⚫
Se formează o a doua așezare la Paramatta.

⚫
Al doilea Guvernator este [[Francis Grose]], care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a comerțului. După eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele ofițerilor, nemaidorind să se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o nouă civilizație, însă, la acel moment, numele pe care îl poartă colonia este [[Noul Wales de Sud|New South Wales]]. Pe lângă ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu irlandezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie [[1804]] a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentană a spiritelor. Economia crește treptat, în special datorită cantităților imense de lână sau cereale exportate.


== Generalități ==
== Generalități ==
Linia 106: Linia 121:


Camera inferioară a [[Parlamentul Australiei|Parlamentului]] (Parliament of Australia) este [[Camera Reprezentanților (Australia)|Camera Reprezentanților]], iar camera superioară este [[Senatul Australiei|Senatul]]. Compoziția și competențele sale sunt stabilite în Capitolul I al [[Constituția Australiei|Constituției]] Australiei.
Camera inferioară a [[Parlamentul Australiei|Parlamentului]] (Parliament of Australia) este [[Camera Reprezentanților (Australia)|Camera Reprezentanților]], iar camera superioară este [[Senatul Australiei|Senatul]]. Compoziția și competențele sale sunt stabilite în Capitolul I al [[Constituția Australiei|Constituției]] Australiei.

⚫
== Istorie ==
=== Începuturile ===
⚫
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotă engleză pleacă din Portul [[Portsmouth]] spre Australia, comandată de [[Arthur Phillip]], cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta lovește flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si pornește înainte, cu intenția de a pregăti terenul pentru restul flotei: sa găsească un loc unde sa se poată construi așezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva adăposturi. După el urmau sa vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnaților bărbați, ultimele urmând sa ajungă corăbiile de provizii, mai lente, însoțite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si celelalte corăbii. Deci, după o călătorie de aproape 8 luni ajung la [[Botany Bay]], în sudul continentului, la data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo [[Sydney]], după numele Ministrului Coloniilor. Astfel lua sfârșit una din cele mai importante expediții maritime din istorie-11 corăbii, cu peste 1.400 de oameni, ce au călătorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de 24.000 de kilometri, fără sa piardă vreun vas. Pe țărm aveau sa debarce, în total, 1373 de persoane, cu 47 mai puține decât plecaseră din Portsmouth. În timpul voiajului se născuseră 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata mortalității a fost de doar 3%, foarte scăzută daca avem în vedere condițiile în care s-a desfășurat expediția. Începutul este mai greu, proviziile aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prindă datorită secetei existente. O corabie este trimisă in [[Batavia]] pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în 1792 la [[Botany Bay]].

⚫
Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungând-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu [[Aborigeni australieni|aborigenii]] sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare.

⚫
Se formează o a doua așezare la Paramatta.

⚫
Al doilea Guvernator este [[Francis Grose]], care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a comerțului. După eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele ofițerilor, nemaidorind să se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o nouă civilizație, însă, la acel moment, numele pe care îl poartă colonia este [[Noul Wales de Sud|New South Wales]]. Pe lângă ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu irlandezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie [[1804]] a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentană a spiritelor. Economia crește treptat, în special datorită cantităților imense de lână sau cereale exportate.


== Geografie ==
== Geografie ==

Versiunea de la 8 iunie 2022 20:40

Acest articol se referă la o țară. Pentru continentul cu același nume, vedeți Australia (continent). Pentru alte sensuri, vedeți Australia (dezambiguizare).
Australia
Australia
Drapelul AustralieiStema Australiei
Drapelul AustralieiStema Australiei
Deviză: There's NOTHING like Australia[1] Modificați la Wikidata
Amplasarea Australiei (verde)
Amplasarea Australiei (verde)
Amplasarea Australiei (verde)
Geografie
Suprafață 
 - totală7 617 930 km² (locul 6)
Apă (%)1
Cel mai înalt punctMawson Peak[*][[Mawson Peak (volcano on Heard Island)|​]][6] (2.745 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctLacul Eyre[6] (−15 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașSydney
VeciniIndonezia
Noua Zeelandă
Papua Noua Guinee
Timorul de Est
Insulele Solomon
Noua Caledonie
Vanuatu Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+8 (Australia de Vest)
UTC+9:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord)
UTC+10 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Queensland, Tasmania, Victoria)
Ora de varăUTC+10:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord)
UTC+11 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Tasmania, Victoria)
Populație
Populație 
 - Recensământ 201623.401.892
Densitate3,3 loc/km²
 - Estimare 202226 010 900[2] (locul 51)
Limbi oficialeengleză
Etnonimaustralian (m.), australiancă (f.),
australieni (pl.)
Guvernare
Sistem politicMonarhie constituțională
ReginăElisabeta a II-a
Guvernator-generalDavid Hurley
Prim-ministruScott Morrison
LegislativParliament of Australia⁠(d) Modificați la Wikidata
CamereCamera Reprezentanților (Australia)
Australian Senate⁠(d)
Monarh al Australiei⁠(d)
CapitalaCanberra
Istorie
Independență
Constituția Australiei1 ianuarie 1901
Statut de Westminster11 decembrie 1931
Actul Australian3 martie 1986
Economie
PIB (PPC)2018
 - Total1 313 miliarde USD[3] (locul 19)
 - Pe cap de locuitor52 191 USD[3] (locul 17)
PIB (nominal)2018
 - Total1 500 miliarde USD[3] (locul 13)
 - Pe cap de locuitor (locul 10)59 655 USD[3]
Gini (2008)30,3[5] (medium)
IDU (2017)▲0,939[4] (foarte înalt) (locul 3)
MonedăDolarul australian (AUD)
Coduri și identificatori
Cod CIOAUS Modificați la Wikidata
Cod mobil505 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+61
ISO 3166-2AU
Domeniu Internet.au
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Australia (pronunție engleză australiană⁠(d): Pronunție audio /əsˈtreɪljə/), oficial Uniunea Australiei,[7] este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai mare țară din Oceania și Australasia. Australia este cel mai vechi,[8] cel mai plat[9] și cel mai uscat continent locuit,[10][11] cu cele mai puțin fertile soluri.[12][13] Este o țară megadiversă, iar dimensiunile sale îi conferă o mare varietate de peisaje și climate, cu deșerturi în centru, păduri tropicale în nord-est și lanțuri muntoase în sud-est.

Australienii indigeni locuiesc pe continent de aproximativ 65.000 de ani.[14] Explorarea maritimă europeană a Australiei a pornit la începutul secolului al XVII-lea, odată cu sosirea exploratorilor neerlandezi. În 1770, jumătatea estică a Australiei a fost revendicată de Marea Britanie și și a început să colonizeze aceste teritorii prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788, dată care a devenit ziua națională a Australiei. Populația europeană a crescut în mod constant în deceniile următoare, iar până la goana după aur din anii 1850, cea mai mare parte a continentului fusese explorată de coloniștii europeni și alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite. Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un sistem politic stabil, bazat pe democrație liberală ce funcționează ca o democrație federală parlamentară și monarhie constituțională.

Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constituțională parlamentară federală, formată din 6 state și mai multe teritorii. Populația Australiei, de aproape 26 de milioane de locuitori,[2] este foarte urbanizată și puternic concentrată pe coasta de est.[15] Canberra este capitala țării, în timp ce cele mai mari cinci orașe sunt Sydney, Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide. Demografia Australiei a fost modelată de secole de imigrație, imigranții reprezentând 30% din populația țării,[16] cea mai mare proporție dintre marile națiuni occidentale.[17] Resursele naturale abundente ale Australiei și relațiile comerciale internaționale bine dezvoltate sunt esențiale pentru economia țării, care își generează veniturile din diverse surse, inclusiv servicii, exporturi miniere, sectorul bancar, industria prelucrătoare, agricultură și educație internațională.[18][19][20]

Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 13-a economie a lumii după mărime și este pe-al zecelea loc după venitul pe cap de locuitor. După cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13.[21] Fiind pe-al optulea loc după indicele dezvoltării umane,[22] Australia ocupă printre primele locuri în lume după multe alte performanțe precum calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și protecția drepturilor civile și a celor politice.[23] Australia este țară-membră a G20, OECD, WTO, APEC, ONU, Comunității Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.

Etimologie

Un desen ce reprezintă Port Jackson (locul unde mai târziu va fi situat orașul Sydney) înaintea sosirii europenilor, văzută din South Head. (Din A Voyage around Terra Australis.)

Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latină „terra australis”, un termen ce făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga Emisferă sudică.[24] Cuvântul „Australia” a fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A note of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master Hakluyt în 1625.

Până la începutul secolului al XIX-lea, Australia a fost cunoscută sub numele de Noua Olandă, un nume aplicat pentru prima dată de exploratorul neerlandez Abel Tasman în 1644 (Nieuw-Holland) și anglicizat ulterior. Terra Australis a mai cunoscut o utilizare ocazională, cum ar fi în textele științifice.] Numele Australia a fost popularizat de exploratorul Matthew Flinders, care a spus că este „mai plăcut pentru ureche și o asimilare cu numele celorlalte mari porțiuni ale Pământului.”[25] Mai mulți cartografi timpurii celebri au folosit, de asemenea, cuvântul Australia pe hărți. Gerardus Mercator a folosit sintagma climata australia pe harta sa dublă cordiformă a lumii din 1538, la fel ca și Gemma Frisius, care a fost profesorul și colaboratorul lui Mercator, pe propria sa hartă murală cordiformă din 1540. Australia apare într-o carte de astronomie a lui Cyriaco Jacob zum Barth, publicată la Frankfurt am Main în 1545.[26] Prima dată când Australia pare să fi fost folosită oficial a fost în aprilie 1817, când guvernatorul Lachlan Macquarie a confirmat primirea hărților Australiei realizate de Flinders de la lordul Bathurst.[27] În decembrie 1817, Macquarie a recomandat Biroului Colonial ca acesta să fie adoptat în mod oficial.[28] În 1824, Amiralitatea a fost de acord ca continentul să fie cunoscut oficial sub acest nume.[29] Prima utilizare oficială publicată a noului nume a avut loc odată cu publicarea în 1830 a The Australia Directory de către Biroul Hidrografic.[30]

Printre denumirile colocviale ale Australiei se numără „Oz” și the Land Down Under" (de obicei prescurtat doar la „Down Under”). Alte epitete includ „Marele Ținut Sudic”, „Țara Norocoasă”, „Țara Arsă de Soare” și „Țara Mare și Maro”. Ultimele două derivă amândouă din poemul „Țara mea” din 1908 al lui Dorothea Mackellar.[31]

Istorie

Populația indigenă

Arta rupestră aborigenă din regiunea Kimberley din Australia de Vest

Se știe că locuirea umană a continentului australian a început acum aproximativ 65.000 de ani,[14][32][33] odată cu migrarea oamenilor pe poduri terestre și traversări maritime scurte din ceea ce este astăzi Asia de Sud-Est.[34] Adăpostul din piatră Madjedbebe din Peninsula Arnhem este recunoscut ca fiind cel mai vechi sit care arată prezența oamenilor în Australia.[35] Cele mai vechi rămășițe umane descoperite sunt rămășițele de la lacul Mungo, care au fost datate în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.[36][37] Acești oameni au fost strămoșii australienilor indigeni moderni.[38] Cultura aborigenă australiană este una dintre cele mai vechi culturi continue de pe Pământ.[39]

La momentul primului contact cu Europa, majoritatea indigenilor australieni erau vânători-culegători cu economii și societăți complexe.[40][41] Descoperirile arheologice recente sugerează că ar fi putut fi susținută o populație de 750.000 de persoane.[42][43] Australienii indigeni au o cultură orală cu valori spirituale bazate pe respectul față de pământ și pe credința în Timpul visului.[44] Insularii din Strâmtoarea Torres, de etnie melaneziană, își obțineau mijloacele de trai din horticultura sezonieră și din resursele recifurilor și mărilor lor.[45] Coastele și apele nordice ale Australiei erau vizitate sporadic pentru comerț de către pescarii Makassan din ceea ce este astăzi Indonezia.[46]

Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotă engleză pleacă din Portul Portsmouth spre Australia, comandată de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta lovește flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si pornește înainte, cu intenția de a pregăti terenul pentru restul flotei: sa găsească un loc unde sa se poată construi așezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva adăposturi. După el urmau sa vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnaților bărbați, ultimele urmând sa ajungă corăbiile de provizii, mai lente, însoțite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si celelalte corăbii. Deci, după o călătorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului, la data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, după numele Ministrului Coloniilor. Astfel lua sfârșit una din cele mai importante expediții maritime din istorie-11 corăbii, cu peste 1.400 de oameni, ce au călătorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de 24.000 de kilometri, fără sa piardă vreun vas. Pe țărm aveau sa debarce, în total, 1373 de persoane, cu 47 mai puține decât plecaseră din Portsmouth. În timpul voiajului se născuseră 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata mortalității a fost de doar 3%, foarte scăzută daca avem în vedere condițiile în care s-a desfășurat expediția. Începutul este mai greu, proviziile aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prindă datorită secetei existente. O corabie este trimisă in Batavia pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în 1792 la Botany Bay.

Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungând-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare.

Se formează o a doua așezare la Paramatta.

Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a comerțului. După eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele ofițerilor, nemaidorind să se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o nouă civilizație, însă, la acel moment, numele pe care îl poartă colonia este New South Wales. Pe lângă ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu irlandezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentană a spiritelor. Economia crește treptat, în special datorită cantităților imense de lână sau cereale exportate.

Generalități

Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la Vest și de Oceanul Pacific la Est. Țara este formată din partea ei continentală (Mainland), Tasmania și alte insule aflate la distanță, cum ar fi Insulele Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie și Heard. Autoritățile, de asemenea, revendică și o mare parte din continentul Antarctidei numită Zona Antarctică Australiană.

Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni australieni, urmând apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici. Australienii, care își spun „aussie”, sunt un popor multietnic ce nu este constituit numai din aborigeni și europeni, ci și din imigranți originari din Asia, America și Africa.

Politica Australiei

Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constituțională federală. Șeful statului este regina Elisabeta a II-a, care este și regina tuturor statelor ce intră în Commonwealth, reprezentată de un guvernator general. Capitala țării este Canberra, în timp ce Sydney este cel mai populat oraș, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

Camera inferioară a Parlamentului (Parliament of Australia) este Camera Reprezentanților, iar camera superioară este Senatul. Compoziția și competențele sale sunt stabilite în Capitolul I al Constituției Australiei.

Geografie

Australia este a șasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt vârf australian, Vârful Kosciusko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și Munții Albaștrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m.

Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.

În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.

  • Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are cea mai mică densitate. 3/4 din țară este nelocuită.
  • Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
  • Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la fel de mare cât Vestul Europei.
  • Este singurul continent care nu are vulcani.
  • Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai mare decât circumferința globului.
  • Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
  • Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o distanță mai mare de 1.000 km de coastă.

Vecinii Australiei

PerthAdelaideMelbourneCanberraSydneyBrisbaneDarwinHobartTasmaniaAustralian Capital TerritoryAustralian Capital TerritoryWestern AustraliaNorthern TerritorySouth AustraliaQueenslandNew South WalesVictoriaTasmaniaMarele Golf AustralianMarea TasmanieiOceanul IndianMarea CoralIndoneziaPapua Noua GuineeGolful CarpentariaMarea ArafuraTimorul de EstMarea TimorMarea Barieră de Corali
Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la articolul principal)

State și teritorii

Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: Noul Wales de Sud, Queensland, Australia de Sud, Tasmania, Victoria și Australia de Vest. Dintre teritorii cele mai importante sunt: Teritoriul de Nord (NT) și Australian Capital Territory (ACT).

Orașe

Clima

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține din decembrie până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar temperaturile ating în general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice. Insula Tasmania și Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații este de aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).

Vegetația naturală

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.

Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.

Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni, există mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley și Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

Demografie

O plajă populată de oameni; un oraș poate fi văzut la orizont
Australia are una dintre cele mai urbanizate populații din lume, majoritatea locuind în orașele de pe coastă, precum Gold Coast din Queensland.

Australia are o densitate medie a populației de 3,3 persoane pe kilometru pătrat, fiind una dintre cele mai puțin populate țări din lume. Populația este puternic concentrată pe coasta de est și, în special, în regiunea de sud-est dintre South East Queensland la nord-est și Adelaide la sud-vest.[47]

Australia este o țară foarte urbanizată, 67% din populație trăind în 2018 în zonele denumite Greater Capital City Statistical Areas (cuprind zonele metropolitane din statul respectiv și capitalele statale continentale).[48] Zonele metropolitane cu peste un milion de locuitori sunt Sydney, Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

La fel ca multe alte state dezvoltate, Australia se confruntă cu o îmbătrânire a populației ce determină o creștere a numărului de pensionari și o scădere a numărului de persoane aflate în câmpul muncii. În 2018 vârsta medie a populației australiene era de 38,8 ani.[49] Aproximativ 2,15% din populația australiană trăia în străinătate în 2015, una dintre cele mai mici proporții la nivel mondial.[50]

Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

  • 1981 Marele Recif de Corali
  • 1981, 1987, 1992 Parcul Național Kakadu
  • 1981 Zona lacustră Willandra
  • 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
  • 1982 Grupa de insule Lord Howe
  • 1986, 1994 Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
  • 1987, 1994 Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
  • 1988 Parcul Național Wet Tropics în Queensland
  • 1991 Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
  • 1992 Insula Fraser
  • 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
  • 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
  • 1997 Insula Macquarie
  • 2000 Zona montană Greater Blue
  • 2003 Parcul Național Purnululu
  • 2004 Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
  • 2007 Opera din Sydney
  • 2010 Lagărul istoric al deținuților
  • 2011 Coasta Ningaloo

Note

  1. ^ http://www.adnews.com.au/news/thirty-years-of-tourism-australia-a-history-of-iconic-ads  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Population clock”. Australian Bureau of Statistics website. Commonwealth of Australia. Accesat în .  The population estimate shown is automatically calculated daily at 00:00 UTC and is based on data obtained from the population clock on the date shown in the citation.
  3. ^ a b c d „Australia”. IMF website. Washington, D.C.: International Monetary Fund. Accesat în . 
  4. ^ „Human Development Reports – Human Development Index (HDI)”. United Nations. . Accesat în . 
  5. ^ „Distribution of family income – Gini index”. The World Factbook. CIA. Accesat în . 
  6. ^ a b , Geoscience Australia[*][[Geoscience Australia (agency of the Australian Government)|​]] http://www.ga.gov.au/scientific-topics/national-location-information/landforms/elevations, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ „Date generale”. Ambasada României în Australia. 
  8. ^ Korsch RJ.; et al. (). „Australian island arcs through time: Geodynamic implications for the Archean and Proterozoic”. Gondwana Research. 19 (3): 716–734. Bibcode:2011GondR..19..716K. doi:10.1016/j.gr.2010.11.018. 
  9. ^ Macey, Richard (). „Map from above shows Australia is a very flat place”. The Sydney Morning Herald. ISSN 0312-6315. OCLC 226369741. Accesat în . 
  10. ^ „The Australian continent”. Bureau of Meteorology. Accesat în . 
  11. ^ „Deserts”. Geoscience Australia. Australian Government. . Accesat în . 
  12. ^ Kelly, Karina (). „A Chat with Tim Flannery on Population Control”. Australian Broadcasting Corporation. Arhivat din original la . Accesat în .  "Well, Australia has by far the world's least fertile soils".
  13. ^ Grant, Cameron (august 2007). „Damaged Dirt” (PDF). The Advertiser. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Australia has the oldest, most highly weathered soils on the planet. 
  14. ^ a b Clarkson, Chris; Jacobs, Zenobia; Marwick, Ben; Fullagar, Richard; Wallis, Lynley; Smith, Mike; Roberts, Richard G.; Hayes, Elspeth; Lowe, Kelsey; Carah, Xavier; Florin, S. Anna; McNeil, Jessica; Cox, Delyth; Arnold, Lee J.; Hua, Quan; Huntley, Jillian; Brand, Helen E. A.; Manne, Tiina; Fairbairn, Andrew; Shulmeister, James; Lyle, Lindsey; Salinas, Makiah; Page, Mara; Connell, Kate; Park, Gayoung; Norman, Kasih; Murphy, Tessa; Pardoe, Colin (). „Human occupation of northern Australia by 65,000 years ago”. Nature. 547 (7663): 306–310. Bibcode:2017Natur.547..306C. doi:10.1038/nature22968. hdl:2440/107043 Accesibil gratuit. ISSN 0028-0836. PMID 28726833. 
  15. ^ „Geographic Distribution of the Population”. . Accesat în . 
  16. ^ „Main Features – Australia's Population by Country of Birth”. 3412.0 – Migration, Australia, 2019–20. Commonwealth of Australia. Australian Bureau of Statistics. . 
  17. ^ „United Nations Population Division | Department of Economic and Social Affairs”. www.un.org (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ Cassen, Robert (). Rich Country Interests and Third World Development. United Kingdom: Taylor & Francis. ISBN 978-0-7099-1930-8. 
  19. ^ „Australia, wealthiest nation in the world”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Australians the world's wealthiest”. The Sydney Morning Herald. . Accesat în . 
  21. ^ „Trends in World Military Expenditure, 2017” (PDF). www.sipri.org. 
  22. ^ Data refer mostly to the year 2017. World Economic Outlook Database, October 2018, International Monetary Fund. Accessed on 1 April 2019.
  23. ^ „Australia: World Audit Democracy Profile”. WorldAudit.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „australia | Etymology, origin and meaning of the name australia by etymonline”. www.etymonline.com (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ Flinders, Matthew (1814) A Voyage to Terra Australis G. and W. Nicol
  26. ^ Clarke, Jacqueline; Clarke, Philip. „Putting 'Australia' on the map”. The Conversation (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ „Who Named Australia?”. The Mail (Adelaide, South Australia). Adelaide: National Library of Australia. . p. 16. Accesat în . 
  28. ^ Weekend Australian, 30–31 December 2000, p. 16
  29. ^ Department of Immigration and Citizenship (). Life in Australia (PDF). Commonwealth of Australia. p. 11. ISBN 978-1-921446-30-6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  30. ^ Coman, Brian J. (). A Loose Canon: Essays on History, Modernity and Tradition (în engleză). Connor Court Publishing Pty Ltd. ISBN 978-0-9802936-2-3. 
  31. ^ School, Head of; admin.hal@anu.edu.au. „Australian National Dictionary Centre”. ANU School of Literature, Languages and Linguistics (în engleză). Accesat în . 
  32. ^ Nunn, Patrick (). The Edge of Memory: Ancient Stories, Oral Tradition and the Post-Glacial World. Bloomsbury Publishing. p. 16. ISBN 978-1-4729-4327-9. 
  33. ^ Fagan, Brian M.; Durrani, Nadia (). People of the Earth: An Introduction to World Prehistory. Taylor & Francis. pp. 250–253. ISBN 978-1-351-75764-5. 
  34. ^ Oppenheimer, Stephen (). Out of Eden: The Peopling of the World. Little, Brown Book Group. pp. 111–. ISBN 978-1-78033-753-1. 
  35. ^ Gilligan, Ian (). Climate, Clothing, and Agriculture in Prehistory: Linking Evidence, Causes, and Effects. Cambridge University Press. p. 237. ISBN 978-1-108-47008-7. 
  36. ^ Tuniz, Claudio; Gillespie, Richard; Jones, Cheryl (). The Bone Readers: Science and Politics in Human Origins Research. Routledge. p. 43. ISBN 978-1-315-41888-9. 
  37. ^ Castillo, Alicia (). Archaeological Dimension of World Heritage: From Prevention to Social Implications. Springer Science. p. 41. ISBN 978-1-4939-0283-5. 
  38. ^ „The spread of people to Australia”. Australian Museum. 
  39. ^ „Aboriginal Australians the oldest culture on Earth”. Australian Geographic. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Williams, Elizabeth (). „Complex hunter-gatherers: a view from Australia”. Antiquity. Cambridge University Press. 61 (232): 310–321. doi:10.1017/S0003598X00052182. 
  41. ^ Sáenz, Rogelio; Embrick, David G.; Rodríguez, Néstor P. (). The International Handbook of the Demography of Race and Ethnicity. Springer. pp. 602–. ISBN 978-90-481-8891-8. 
  42. ^ Statistics, c=AU; o=Commonwealth of Australia; ou=Australian Bureau of (). „Chapter - Aboriginal and Torres Strait Islander population”. www.abs.gov.au (în engleză). Accesat în . 
  43. ^ also see other historians including Noel Butlin (1983) Our Original Aggression George Allen and Unwin, Sydney ISBN: 0-86861-223-5
  44. ^ Galván, Javier A. (). They Do What? A Cultural Encyclopedia of Extraordinary and Exotic Customs from around the World. ABC-CLIO. p. 83. ISBN 978-1-61069-342-4. 
  45. ^ Viegas, Jennifer (). „Early Aussie Tattoos Match Rock Art”. Discovery News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ MacKnight, CC (). The Voyage to Marege: Macassan Trepangers in Northern Australia. Melbourne University Press. 
  47. ^ „Main Features – Centre of Population”. 3218.0 – Regional Population Growth, Australia, 2017-18 (în engleză). Commonwealth of Australia. Biroul australian de statistică. . 
  48. ^ „Main Features – Main Features”. 3218.0 – Regional Population Growth, Australia, 2017-18 (în engleză). Commonwealth of Australia. Biroul australian de statistică. . 
  49. ^ „World Factbook OCEANIA : AUSTRALIA”, The World Factbook (în engleză),  
  50. ^ „United Nations Population Division – Department of Economic and Social Affairs” (în engleză). Accesat în . 

Bibliografie

  • Manning Clark, A History of Australia, Printed in England, 1992

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Australia prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
Definiții și traduceri în Wikționar
Imagini și media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte sursă la Wikisursă
Manuale la Wikimanuale
Resurse de studiu la Wikiversitate
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Australia

Vezi și


Subiecte Australia — Australieni — Engleza australiană
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

v • d • m
State și teritorii în Australia
State Australia
Teritorii
Teritorii externe


v • d • m
Țări dezvoltate
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Oceania
Țări independente
Teritorii și regiuni
nesuverane
1 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței

Țări după continent: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Australia&oldid=14974122