Palau

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Beluu er a Belau
Drapelul Palau Stema Palau
DevizăRainbow's End
Imnul naționalBelau loba klisiich er a kelulul
Amplasarea Palau
Centru administrativ Melekeok[1][2]Koror
Limbi oficiale Engleza (în toate 16 statele) și palauana (în 13 state), sonsoroleza, angaura, japoneza (în câte un stat fiecare)
Sistem politic Republică
 -  Președinte Johnson Toribiong
Formare
 -  Independență 1 octombrie 1994 
Suprafață
 -  Total 459 km² km² 
Populație
 -  Recensământ  20.796 (est. 2009)[2] 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total 164 mil. USD (est. 2008) 
 -  Pe cap de locuitor 8.100 USD (est. 2008) 
Monedă Dolar American (USD)
Prefix telefonic ++680
Domeniu Internet .pw
Fus orar UTC+9
Sediul guvernului

Palau, după numele său oficial Republica Palau, este o țară insulară aflată în Oceanul Pacific la 800 km est de Filipine. Câștigându-și independența în 1994, Palau este una dintre cele mai mici și mai tinere țări. Palau este constituită din 16 state: Aimeliik, Airai, Angaur, Hatohobei, Kayangel, Koror, Melekeok, Ngaraard, Ngarchelong, Ngardmau, Ngaremlengui, Ngatpang, Ngchesar, Ngiwal, Peleliu, Sonsorol.

Palau este unul din cele mai mari puncte de atracție pentru scufundătorii din întreaga lume.[necesită citare] Blue Corner, Turtle Cove, Drop Off sunt numai câteva din locurile renumite pentru scufundători.

Rock Islands

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primii locuitori au sosit probabil din Indonezia și Insulele Filipine. Primul european care a vizitat aceste meleaguri a fost Ferdinand Magellan, în 1521. Dar britanicii au fost cei care au dominat comerțul până în 1885, când Papa Leo al XIII-lea a recunoscut revendicările Spaniei asupra Insulelor Caroline. Spania a controlat teritoriul până în 1899, când l-a vândut Germaniei. Germanii au introdus producția de nuci de cocos și mineritul de fosfați, și au ajutat la eradicarea epidemiilor de dizenterie și gripă care reduseseră populația de la cca 40.000 la cca 4.000.

Japonia a ocupat teritoriul în 1914 dezvoltând industria mineritului, a pescuitului și agricultura. În 1938 a devenit un teritoriu militar închis. A fost locul unor lupte crâncene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 18 iulie 1947, Consiliul de Tutelă al Națiunilor Unite a pus Teritoriul de tutelă al Insulelor Pacifice, inclusiv Palau, sub admninistrația SUA. Tutela a luat sfârșit la 1 octombrie 1994, când Acordul Liberii Asocieri cu Statele Unite al Americii (aprobat de către alegătorii palaueni) a intrat în vigoare, făcând ca Palau să devină o țară independentă în asociație cu SUA. SUA răspunde de apărarea teritoriului și îi dă ajutor economic. În schimb, SUA are dreptul să aibă vase militare (inclusiv cu propulsie nucleară) în Palau timp de 50 de ani.

Grupuri etnice și religia[modificare | modificare sursă]

Populația constă dintr-un amestec de rase polineziene, malaieze și melaneziene. Cca 65% din populație sunt creștini (49% dintre ei romano-catolici), iar 8,8% sunt modekngei (religie autihtonă).[2]

Economia[modificare | modificare sursă]

Culturile principale sunt nuci de cocos, copra, cassava, cartofi dulci.

Industria principală este turismul.

Resurse naturale: păduri, minerale (în special aur), produse de mare, minerale pe fundul oceanului.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://travel.state.gov/travel/cis_pa_tw/cis/cis_993.html
  2. ^ a b c The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655

Legături externe[modificare | modificare sursă]