Insulele Marshall

Republica Insulelor Marshall
Aolepān Aorōkin M̧ajeļ^[1]^[2]

Imn național: Forever Marshall Islands

Capitală Majuro (Delap)
7°7′N 171°4′E / 7.117, 171.067

Cel mai mare oraș Majuro^[3]

Limbi oficiale

Engleză
Marshalleză

Sistem politic

Prezidențial Unitar Democratic republică

- Președinte Jurelang Zedkaia

- Președinte-ales Christopher Loeak

Independență

- de la Statele Unite 21 octombrie 1986

Suprafață

- Total 181 km² (locul 213)

- Apă (%) neglijabil

Populație

- Estimare 2009 68.000^[4] (locul 205)

- Recensământ 2003 56,429

- Densitate 342.5 loc/km² (locul 28)

PIB (PPC) estimări 2001

- Total 115 milioane de dolari (locul 220)

- Pe cap de locuitor $2.900 (2005 est.) (locul 195)

IDU (n/a) n/a (neclasată) (locul n/a)

Monedă Dolar american (USD)

Insulele Marshall este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este o republică situată în Micronezia.

Cuprins

1 Istorie
2 Geografie
3 Demografie
4 Districtele Republicii Insulelor Marshall
5 Economie
6 Patrimoniu mondial UNESCO
7 Vezi și
8 Referințe
9 Legături externe

Istorie [modificare]

Insulele au fost descoperite de spanioli în prima jumătate a secolului al XVI-lea și au fost explorate de căpitanul britanic John Marshall (1788), de la care și-au primit și numele. Între anii 1885-1914 ele s-au aflat sub protectorat german, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zona făcea parte din prima linie de apărare japoneză. În anul 1944 insulele au fost cucerite de americani, care le-au administrat până în 1990, când țara și-a căpătat independența. Pe insulele Bikini și Enewetak, S.U.A. au efectuat experimente nucleare.

Geografie [modificare]

Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, la nord de Ecuator, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, având o suprafață de 181 km².

Teritoriul țării ocupă câteva sute de insule (32 de atoli, 867 de recifi), dispuse în două șiruri: Ralik în vest și Ratak în est.

Clima este ecuatorială, determinând o vegetație tropicală (arborescentă), dominată de bananieri și palmieri, dar și o faună bogată în păsări, pești.

Demografie [modificare]

În anul 2002, Republica Insulelor Marshall a înregistrat o populație de aproximativ 73.630 de locuitori, iar în anul 2006 doar 60.442 de locuitori, o scădere de 13.630 de locuitori. Densitatea populației este de 338,8 loc./km².

Capitala, Majuro, avea (în 2006) o populație de 28.600 de locuitori, aproximativ 50% din populația totală a țării. Alte orașe importante: Ebeye, Jahrit ș.a.

Limbi oficiale ale statului sunt engleza și marshalleza.

Componența etnică: micronezieni, americani.

Culte religioase: creștinism (protestanți, catolici).

Districtele Republicii Insulelor Marshall [modificare]

Insulele Marshall cuprind 31 de districte:

Atolul Ujelang
Atolul Enewetak
Atolul Bikini
Atolul Rongelap
Atolul Rongerik
Atolul Ailinginae
Atolul Wotho
Atolul Ujae
Atolul Bikar
Atolul Utirik
Atolul Taka

Atolul Likiep
Atolul Ailuk
Insula Jemo
Atolul Wotje
Atolul Aur
Atolul Majuro
Atolul Lae
Atolul AilinglapalapA
Atolul Ebon
Atolul Kwajalein (*)

Atolul Jaluit
Atolul Knox
Atolul Namorik
Atolul Erikub
Atolul Kili
Atolul Arno
Atolul Mili
Insula Lib
Atolul Jabwot
Atolul Namu

(*) Atolul Kwajalein este cel mai mare atol din lume; inelul coraligen este lung de 283 km, închizând o lagună de 2850 km. Are o formă ovală, măsurând 65 km lungime și aproape 30 km lățime.

Economie [modificare]

Economia țării este dependentă de asistența financiară străină, fiind totodată bazată și pe surse proprii: pescuit, agricultură (palmieri de cocos, casava), turism, servicii și operații bancare. Domeniul exporturilor este slab dezvoltat, exportându-se cu precădere pește, copră, ulei de cocos, fructe. și importându-se echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili. Comerțul extern se realizează cu state precum SUA, Japonia, Australia și unele țări vest-europene.