Insulele Marshall

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Insulele Marshall
Republica Insulelor Marshall
Aolepān Aorōkin M̧ajeļ[1][2]
Drapelul Insulei Marshall Stema Insulei Marshall
Imnul naționalForever Marshall Islands
Amplasarea Insulei Marshall
Capitală Majuro (Delap)
7°7′N 171°4′E / 7.117°N 171.067°E / 7.117; 171.067
Cel mai mare oraș Majuro[3]
Limbi oficiale Engleză
Marshalleză
Sistem politic Prezidențial Unitar Democratic republică
 -  Președinte Jurelang Zedkaia
 -  Președinte-ales Christopher Loeak
Independență
 -  de la Statele Unite 21 octombrie 1986 
Suprafață
 -  Total 181 km² (locul 213)
 -  Apă (%) neglijabil
Populație
 -  Estimare 2009 68.000[4] (locul 205)
 -  Recensământ 2003 56,429 
 -  Densitate 342.5 loc/km² (locul 28)
PIB (PPC) estimări 2001
 -  Total 115 milioane de dolari (locul 220)
 -  Pe cap de locuitor $2.900 (2005 est.) (locul 195)
IDU (n/a) n/a (neclasată) (locul n/a)
Monedă Dolar american (USD)
Prefix telefonic +692
Domeniu Internet .mh

Insulele Marshall este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este o republică situată în Micronezia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Insulele au fost descoperite de spanioli în prima jumătate a secolului al XVI-lea și au fost explorate de căpitanul britanic John Marshall (1788), de la care și-au primit și numele. Între anii 1885-1914 ele s-au aflat sub protectorat german, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zona făcea parte din prima linie de apărare japoneză. În anul 1944 insulele au fost cucerite de americani, care le-au administrat până în 1990, când țara și-a căpătat independența. Pe insulele Bikini și Enewetak, S.U.A. au efectuat experimente nucleare.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, la nord de Ecuator, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, având o suprafață de 181 km2.

Teritoriul țării ocupă câteva sute de insule (32 de atoli, 867 de recifi), dispuse în două șiruri: Ralik în vest și Ratak în est.

Clima este ecuatorială, determinând o vegetație tropicală (arborescentă), dominată de bananieri și palmieri, dar și o faună bogată în păsări, pești.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În anul 2002, Republica Insulelor Marshall a înregistrat o populație de aproximativ 73.630 de locuitori, iar în anul 2006 doar 60.442 de locuitori, o scădere de 13.630 de locuitori. Densitatea populației este de 338,8 loc./km2.

Capitala, Majuro, avea (în 2006) o populație de 28.600 de locuitori, aproximativ 50% din populația totală a țării. Alte orașe importante: Ebeye, Jahrit ș.a.

Limbi oficiale ale statului sunt engleza și marshalleza.

Componența etnică: micronezieni, americani.

Culte religioase: creștinism (protestanți, catolici).

Districtele Republicii Insulelor Marshall[modificare | modificare sursă]

Insulele Marshall cuprind 31 de districte:

  • Atolul Ujelang
  • Atolul Enewetak
  • Atolul Bikini
  • Atolul Rongelap
  • Atolul Rongerik
  • Atolul Ailinginae
  • Atolul Wotho
  • Atolul Ujae
  • Atolul Bikar
  • Atolul Utirik
  • Atolul Taka
  • Atolul Jaluit
  • Atolul Knox
  • Atolul Namorik
  • Atolul Erikub
  • Atolul Kili
  • Atolul Arno
  • Atolul Mili
  • Insula Lib
  • Atolul Jabwot
  • Atolul Namu

(*) Atolul Kwajalein este cel mai mare atol din lume; inelul coraligen este lung de 283 km, închizând o lagună de 2850 km. Are o formă ovală, măsurând 65 km lungime și aproape 30 km lățime.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia țării este dependentă de asistența financiară străină, fiind totodată bazată și pe surse proprii: pescuit, agricultură (palmieri de cocos, casava), turism, servicii și operații bancare. Domeniul exporturilor este slab dezvoltat, exportându-se cu precădere pește, copră, ulei de cocos, fructe. și importându-se echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili. Comerțul extern se realizează cu state precum SUA, Japonia, Australia și unele țări vest-europene.

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Atolul Bikini, pe care s-au efectuat în trecut teste atomice, a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Names of the countries of Oceania in local languages, Omniglot. Retrieved 5 March 2011.
  2. ^ Marshall Islands”. geonames.de. http://www.geonames.de/coumh.html. Accesat la 5 martie 2011. 
  3. ^ population.mongabay.com
  4. ^ Department of Economic and Social Affairs Population Division (2009) (PDF). World Population Prospects, Table A.1. 2008 revision. United Nations. http://www.un.org/esa/population/publications/wpp2008/wpp2008_text_tables.pdf. Accesat la 12 martie 2009. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Guvern

Informații generale

Mass media

Altele