Leonard Gavriliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Leonard Gavriliu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (91 de ani) Modificați la Wikidata
Pașcani, Iași, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepsiholog Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Leonard Gavriliu (n.  – d. , Pașcani, Iași, România) a fost un psiholog, scriitor, publicist și traducător român. A publicat poezie, proză, critică literară, eseuri, studii științifice. Studii elementare și gimnaziale în orașul natal, iar liceale la Cernăuți, Pitești, Iași și Timișoara. Student medicinist în anii 1952-1955, la Iași și Timișoara, iar în 1955-1956 student la Facultatea de Filologie a Universității din București, de unde se retrage ca să se încadreze în redacția revistei Scrisul bănățean, la Timișoara. În anul 1966 a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 1974 a obținut titlul de doctor în Psihologie la Universitatea A.I.Cuza din iași, cu teza Structură și determinism în psihologia abisală. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1956. A fost primul traducător în limba română al operelor lui Sigmund Freud (1980) și Alfred Adler (1991).

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

A debutat cu versuri (1939) în revista Luminița, scoasă de profesorul Ion Mitroiu la Gimnaziul CRF din Pașcani, iar cu proză (1947)în revista Pygmalion din Iași, la recomandarea lui George Mărgărit. A fost redactor la ziarul Luptătorul bănățean din Timișoara (1948-1952), secretar de redacție și șef secție critică literară la revista Scrisul bănățean (1956-1961), fondator și redactor-șef al revistei Studium din Suceava (1970-1972), redactor și șef de rubrică la ziarul Informația Bucureștiului (1972-1989), consilier al editurilor IRI și Univers Enciclopedic din București (1995-2004), consilier al revistei Spirit militar modern. Este directorul fondator al revistei trimestriale Spiritul Critic, care din ianuarie 2003 apare la Pașcani. Între anii 1992/2003, a colaborat asiduu la revistele România Mare și Politica, precum și la revista Vremea a lui Adrian Păunescu.

Activitate didactică și științifică[modificare | modificare sursă]

În 1965, pe când încă mai era student, a descoperit o iluzie de greutate radical diferită de acelea de tipul size-weight illusion, iluzia descoperită de el implicând o prealabilă experiență cognitivă, demonstrată experimental (= Iluzia Gavriliu)(vezi Dicționar de cerebrologie, 2008, cap. Iluzie). În perioada 1966-1972 a fost preparator, asistent și lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Suceava. A inițiat și efectuat cercetări sistematice privind relația determinantă dintre interese și aptitudini în dezvoltarea omului, scoțându-se în evidență rolul nefast al cultivării unor interese neconcordante cu aptitudinile reale ale individului. În 1968, fiind și ghid ONT, a argumentat necesitatea înființării unei discipilne aparte, Psihologia turismului, utilă tuturor lucrătorilor din acest domeniu și în mod special ghizilor (a se vedea revista SUCEAVA/iunie 1968). Din 1974 este doctor în Psihologie. Sporadic, între anii 1984-1987, a predat și un curs de Psihologie a muncii industriale la Institutul Politehnic din București. În perioada 1994-1996 a fost expert parlamentar în Senatul României.Operă capitală: elaborarea unui dicționar de cerebrologie (ediția princeps, 1998), unde a formulat, între altele, legea coextensiunii anatomofuncționale CREIER - ORGANISM. Autor (1998) al ipotezei că aporiile lui Zenon din Eleea sunt expresia kineziagnoziei de care suferea filosoful grec, adică a incapacității patologice a acestuia de a percepe mișcarea și de a o admite ca atare (vezi Dicționar de cerebrologie, 1998, 2008, art. Zenon). Meditații perseverente, inclusiv experimente imaginare referitoare la noțiunea de psihic, la așa-numita relație corp-psihic (body-mind), soldate cu admiterea supoziției lui Daniel Cohen că memoria omului postuterin rezidă în genele necodante, supranumite silențioase. A demonstrat cu eleganță acest fapt: de vreme ce reflexele și instinctele își au sediul în genele necodante (filogenom), în mod necesar deprinderile etc., în general conștiința, sunt opera genelor necodante (ontogenom). A se vedea eseul intitulat Anti-Warwick Collins. O filosofie a genomului (2012), unde autorul propune un experiment crucial întru soluționarea acestei probleme fundamentale.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Beletristică și critică literară[modificare | modificare sursă]

  • Vânt pe trestii, sonete (1948) - debutul editorial
  • Inconștientul în viziunea lui Lucian Blaga (1997)
  • Cum am „evadat” din Armata Roșie (1999)
  • Reparând zidul, versuri (1999)
  • Aventuri pe Siret, proză autobiografică (2001)
  • Il traduttore tradito per la Casa Editrice Niculescu (2003)
  • Interlocutori din secolul XX (2003)
  • Judecăți critice, vol. I (2004), vol. II (2005), vol. III (2006), vol. IV (2007)
  • Jurnalul anului revoluționar 1989 (2004)
  • Sisif în pisc, poeme (2005)
  • Jurnalul lui Marcel (2005)
  • Polemici necordiale (2005)
  • Aventuri pe Jijia și pe Bahlui, scriere autobiografică (2005)
  • Aventuri pe Bega, pe Dâmbovița și la apa Sucevei (2006)
  • Oameni din Pascani, în câte un interviu-autoportret (2007)
  • Bucuria de a muri, dramă științifico-fantastică în 3 momente (2007)
  • Scrisori de la scriitori (Secolul XX) (2009)
  • Căutătorul de comori, roman (2009)
  • Aventuri pe Bega, pe Dâmbovița si pe Mureș (Pagini de jurnal 1956-1960)(2009)
  • Judecăți critice, vol.V (2009)
  • Virajul, roman (2010)
  • Judecăți critice, vol.VI (2011)
  • Pe urmele unui jurnal ars la Suceava, roman (2012)
  • Judecăți critice, vol.VII (2012)

Lucrări științifice[modificare | modificare sursă]

  • Introducere în psihologia educației (1969)
  • Mic tratat de sofistică (1996)
  • Dicționar de cerebrologie (Creier și psihic) ediția I (1998); ediția a II-a, revăzută și adăugită (2008)
  • Cerebrologie și filosofie. O privire asupra dualismului (2000)
  • Inteligența și patologia ei. Ce este prostia (2001)
  • Sfârșitul Erei Freud? (2006)
  • Scrisori de la Vasile Pavelcu (Istoria unui doctorat în Psihologie (2011)
  • Introducere in Psihologia educației, ediția a II-a (2011)
  • Anti - Warwick Collins. O filosofie a genomului,(2012)

Traduceri[modificare | modificare sursă]

A tradus zeci de volume din limbile franceză, germană, engleză și italiană. A fost primul traducător care a tradus în limba română operele lui Sigmund Freud și Alfred Adler.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul național al revistei România Mare (1992)
  • Premiul Maior Alexandru Chiappella al revistei Spirit militar modern (2001)
  • Cetățean de onoare al Municipiului Pașcani, din 2007

Afilieri[modificare | modificare sursă]

A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în 1956.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Site-ul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași: Leonard Gavriliu Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Ursula Șchiopu (coordonator), Dicționar enciclopedic de psihologie (1997).
  • Manuela Horopciuc, Înapoi la creier!, în Viața medicală nr.11/15 martie 2002.
  • Vasile Iancu, Spiritul critic la...Pașcani, în Convorbiri literare Nr.7/ Iulie 2003.
  • Petru Ursache, Dosarul Freud sau dosarul omului (Leonard Gavriliu la 80 de ani), în Convorbiri literare Nr.3/ Martie 2007.
  • Mircea Radu Iacoban, Marele spion, în Oglinda literară, An VI, Nr.66/ Iulie 2007.
  • Vladimir Udrescu, Dicționar de cerebrologie (Creier și psihic), în Bucovina literară nr.2-3/ februarie-martie 2009.
  • Elena Solunca: Pentru o nouă paradigmă: creier-minte-identitate[nefuncțională], în Viața medicală, nr. 42 (1032)/16 octombrie 2009
  • Mihai Merticaru, Romanul psihologic redivivus, în Bucovia literară nr.3/ martie 2010.
  • Leonard Gavriliu: Nevoia biologică de poezie Arhivat în , la Wayback Machine., în ziarul Orizont, ediția online din 31 iulie 2008, accesată la 30 iulie 2010
  • Radu Părpăuță: Abrașul Gavriliu Arhivat în , la Wayback Machine., în Ziarul de Iași din 8.10.2009, ediție online accesată la 30 iulie 2010
  • Elvira Sorohan, Scriitorul și multidisciplinaritatea, în Convorbiri literare N.r9/ Septembrie 2010.
  • Leonard Gavriliu: Exercițiile de admirație ale lui Ion Arieșanu, în revista Spiritul critic, nr.3/2010, pag. 26-30, accesată online pe scribd.com, la 30 iulie 2010
  • Valeriu Stancu, Ficțiune, realitate, politică, în revista Cronica, An XLVI, nr.10/ Octombrie 2011.
  • Magda Ursache, Iubire și sex în cetate, în volumul Viețile cărțarilor contimporani (2012).
  • Mircea Radu Iacoban, în volumul Printre (alte) cărți (2012).
  • C.Stănescu, Spiritul critic și nodul în papură, în revista Cultura Nr.32/ joi 30 august 2012.