Comuna Săbăoani, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Săbăoani
—  Comună  —
Săbăoani
Săbăoani
Săbăoani se află în România
Săbăoani
Săbăoani
Săbăoani (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°00′01″N 26°52′58″E / 47.00028°N 26.88278°E / 47.00028; 26.8827847°00′01″N 26°52′58″E / 47.00028°N 26.88278°E / 47.00028; 26.88278

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Neamt county CoA.png Neamț

SIRUTA 124206

Reședință Săbăoani
Componență Săbăoani, Traian

Guvernare
 - Primar Valeria Dascălu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 31,5 km²
Altitudine 230 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9901 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 617400

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Săbăoani (maghiară Szabófalva) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Roman. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care duce la Iași. Tot lângă Săbăoani, puțin mai la nord, tot din DN2 se ramifică două șosele județene: DJ207B, care duce spre sud la Cordun și Roman (unde se termină tot în DN2); și DN208, care duce spre nord în județul Iași la Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină în DN2).[5] Prin comună trece și calea ferată Roman-Suceava, pe care este deservită de stația Săbăoani.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Săbăoani

     Români (95.72%)

     Necunoscută (4.21%)

     Altă etnie (0.06%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Săbăoani

     Ortodocși (1.88%)

     Romano-catolici (93.6%)

     Necunoscută (4.23%)

     Altă religie (0.27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săbăoani se ridică la 9.901 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.301 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,73%). Pentru 4,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,61%), cu o minoritate de ortodocși (1,89%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Săbăoani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Valeria Dascălu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 10                    
Partidul Național Liberal 4                    
Partidul Mișcarea Populară 2                    
Candidat independent 1                    

Istorie[modificare | modificare sursă]

Biserica romano-catolică din Săbăoani

Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondată următoarelor ocoale din ținutul Romanului : - Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774) - Ocolul Mijlocului (1774-1883) - Ocolul Moldovei (1883-1864)

Aceste frecvente schimbări de apatenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în aceasta perioadă satul Săbăoani a inclus și trupul de moșie Berindești din Deal, așa cum de altfel o certifica și cartagrafiile din 1820, 1832, 1838 și 1845. În anul 1873 Berindeștii din Deal devine satul Brindești. În anul 1864, alaturi de noile unități administrative, județul și plasa, se înființează și comuna. Săbăoani primește statutul de comună, pe care îl va fi pastrat până în anul 1876.

Dupa reînfiintarea comunei în anul 1887, pe lângă satul Berindești i-au fost adăugate, pentru anumite perioade, și alte sate : Licușeni, Adjudeni, Ferdinand, Gherăești, Iugani, Pildești, Simionești, Săbăoani și Tețcani.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată numai din satul de reședință, cu 2462 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 115 elevi și o biserică catolică.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4200 de locuitori în satele Lecușeni, Săbăoani și Traian.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț; tot atunci, a fost desființat satul Lecușeni (comasat cu satul Săbăoani).[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Cuptoare de ars piatra de var din secolul XIV
Temelia fostei biserici din Berindești, vechea vatră a satului Săbăoani

Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: în situl de „la Bisericuță” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al VI-lea–al VII-lea, secolele al XIV-lea–al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea–al XVI-lea); „la Izlaz” (2 km est de satul Săbăoani) se află un sit ce conține o așezare din perioada Halstatt, o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n., o așezare și o necropolă din secolele al IV-lea–al VII-lea, și o așezare din secolele al XIV-lea–al XV-lea; la „Turnul de Apă” din Săbăoani se află o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; și, în fine, la „Izvoare” (lângă satul Traian) au fost descoperite așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n. și din secolele al XIV-lea–al XV-lea.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Demeter László (pseudonim literar: Lakatos Demeter) (1911, Săbăoani -1974, Săbăoani), primul poet renumit ceangău și singurul poet maghiar din secolul XX. care a scris toate operele într-un dialect polular (în dialectul vechi ceangău), ceangău de Nord.
  • Carol Scrob (21 iulie 1856, Săbăoani - 17 ianuarie 1913, București) a fost un poet român. În Războiul pentru Independență din 1877, Scrob, absolvent al Liceului Național din Iași (promoția 1875), era sublocotenent de infanterie. A avansat până la gradul de maior. Cunoscut ca poet galant, Scrob este autor de omagii lirice, ma­drigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Cea mai cunoscută creație a sa este reprezentată de versurile la valsul „Valurile Dunării”, pe muzica lui Iosif Ivanovici, care se mai cântă și azi.
  • Mihai Robu (n. 10 aprilie 1884, Săbăoani, județul Neamț– d. 27 septembrie 1944, Beiuș, județul Bihor (interbelic)) a fost un cleric romano-catolic român, care a îndeplinit funcția de episcop romano-catolic de Iași (1925-1944).
  • Ioan Robu (n. 6 noiembrie 1944, Târgu Secuiesc) este arhiepiscop, mitropolit romano-catolic de București și membru de onoare al Academiei Române. Familia sa de origine este din satul Traian, comuna Săbăoani, județul Neamț. Cursurile primare le-a absolvit în Săbăoani, iar pe cele liceale la Iași, la Seminarul Teologic Romano-Catolic Sf. Iosif. A absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Iași în 1968, iar la 15 august, în Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, a fost hirotonit preot prin impunerea mâinilor episcopului Petru Pleșca.
  • Aurel Percă (n. 15 august 1951, Săbăoani), cleric romano-catolic, care deține din anul 1999 funcția de episcop auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice din Iași.
  • Alois Gherguț (n. 17 decembrie 1965, Săbăoani), profesor universitar doctor, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, a avut contribuții remarcabile la universitatea ieșeană și pe plan național în dezvoltarea domeniului psihopedagogiei speciale și a incluziunii școlare și sociale a persoanelor cu nevoi speciale sau aflate în dificultate.
  • Gabriel Robu (născut la Săbăoani), artist plastic, sculptor, cu activitate recunoscută în domeniu, membru al Asociației Artiștilor Francezi, activează în Franța, fost combatant al Legiunii Străine. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Săbăoani, Neamț. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@47.0072559,26.8719586,14z. Accesat la 14 aprilie 2014. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Săbăoani, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 326. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Săbăoani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=649. Accesat la 14 aprilie 2013. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 14 aprilie 2014. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 14 aprilie 2014. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]