Comuna Săbăoani, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Comuna Săbăoani
Săbăoani
—  comună  —
Biserica catolică din Săbăoani
Biserica catolică din Săbăoani
Comuna Săbăoani se află în România
Comuna Săbăoani
Comuna Săbăoani
Comuna Săbăoani (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°00′01″N 26°52′58″E / 47.00028°N 26.88278°E47°00′01″N 26°52′58″E / 47.00028°N 26.88278°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
MunicipiuROU NT Roman Flag.png Roman
Județele interbelice ale Regatului RomânieiRoman
 Ținutul Romanului
JudețStema Neamt.svg Neamț
Județele interbelice ale Regatului RomânieiJudețul Roman (antebelic)

SIRUTA124206

ReședințăSăbăoani
ComponențăSăbăoani, Traian

Guvernare
 - primar al comunei Săbăoani[*]Valeria Dascălu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total31,5 km²
Altitudine230 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9901 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal617400

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Săbăoani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Roman. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care duce la Iași. Tot lângă Săbăoani, puțin mai la nord, tot din DN2 se ramifică două șosele județene: DJ207B, care duce spre sud la Cordun și Roman (unde se termină tot în DN2); și DN208, care duce spre nord în județul Iași la Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină în DN2).[5] Prin comună trece și calea ferată Roman-Suceava, pe care este deservită de stația Săbăoani.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Săbăoani

     Români (95,72%)

     Necunoscută (4,21%)

     Altă etnie (0,06%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Săbăoani

     Ortodocși (1,88%)

     Romano-catolici (93,6%)

     Necunoscută (4,23%)

     Altă religie (0,27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săbăoani se ridică la 9.901 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.301 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,73%). Pentru 4,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,61%), cu o minoritate de ortodocși (1,89%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Săbăoani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Valeria Dascălu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Salvați România6      
Partidul Social Democrat5      
Partidul Mișcarea Populară4      
Partidul Național Liberal2      

Istorie[modificare | modificare sursă]

Până în anul 1864, când, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondată următoarelor ocoale din ținutul Romanului: Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774), Ocolul Mijlocului (1774-1883) și Ocolul Moldovei (1883-1864).

Aceste frecvente schimbări de apartenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în aceasta perioadă satul Săbăoani a inclus și trupul de moșie Berindești din Deal, așa cum de altfel o certifica și cartagrafiile din 1820, 1832, 1838 și 1845. În anul 1873 Berindeștii din Deal devine satul Brindești. În anul 1864, alături de noile unități administrative, județul și plasa, se înființează și comuna. Săbăoani primește statutul de comună, pe care îl va fi păstrat până în anul 1876.

Dupa reînființarea comunei în anul 1887, pe lângă satul Berindești i-au fost adăugate, pentru anumite perioade, și alte sate: Licușeni, Adjudeni, Ferdinand, Gherăești, Iugani, Pildești, Simionești, Săbăoani și Tețcani.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată numai din satul de reședință, cu 2462 de locuitori, în majoritate maghiari. În comună existau o școală mixtă cu 115 elevi și o biserică catolică.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4200 de locuitori în satele Lecușeni, Săbăoani și Traian.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț; tot atunci, a fost desființat satul Lecușeni (comasat cu satul Săbăoani).[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Cuptoare de ars piatra de var din secolul XIV
Cuptor Săbăoani.jpg
Temelia fostei biserici din Berindești, vechea vatră a satului Săbăoani

Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: în situl de „la Bisericuță” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al VI-lea–al VII-lea, secolele al XIV-lea–al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea–al XVI-lea); „la Izlaz” (2 km est de satul Săbăoani) se află un sit ce conține o așezare din perioada Halstatt, o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n., o așezare și o necropolă din secolele al IV-lea–al VII-lea, și o așezare din secolele al XIV-lea–al XV-lea; la „Turnul de Apă” din Săbăoani se află o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; și, în fine, la „Izvoare” (lângă satul Traian) au fost descoperite așezări din secolele al II-lea–al III-lea e.n. și din secolele al XIV-lea–al XV-lea.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Ansamblul folcloric Izvorașul din Săbăoani, pe scenă la Roman

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Săbăoani, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Săbăoani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 326. 
  9. ^ „Comuna Săbăoani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]