Mihail G. Orleanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Mihail Orleanu)
Mihail G. Orleanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani) Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorge G. Orleanu[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata

Partid politicPNL
Alma materUniversitatea din Paris

Mihai Orleanu (n. 20 noiembrie 1859, Focșani – d. 31 ianuarie 1942, Galați) a fost un om politic român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mihai Orleanu a fost fiul lui Gheorghe Orleanu (1823-1897[1]), avocat și primar al orașului Focșani și al Mariei (n. Plagino). A fost un mare om politic român, membru al Partidului Național Liberal, deputat între 1896 și 1926. A militat pentru revizuirea Constituției prin introducerea votului universal și exproprierea pentru utilitate națională, deși era unul din marii proprietari rurali. Într-un celebru discurs, la Iași, în 1917, s-a bucurat de înfăptuirea marii sale dorințe: exproprierea latifundiilor și împroprietărirea sătenilor. Între 1909-1910 a fost Ministru al Industriei și Comerțului, iar între 1922-1926 președintele Adunării Deputaților. În calitate de Președinte al Camerei Deputaților a prezentat coroana Reginei Maria, în momentul încoronării, la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922. S-a făcut remarcat printr-o inițiativă legislativă prin care interzicea angajaților statului să se asocieze sau să inițieze greve, precum și contractul colectiv de muncă.

A fost căsătorit cu Valentina Georgeade și au avut împreună patru copii: Gheorghe, Valentina, Maria-Eliza (1902-1977) căsătorită cu Alexandru Ghica, Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar, și Mihai-Neculai.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Giurescu, Dinu C. (coord), Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București, 2003 ISBN 973-45-0432-0 p. 312
  1. ^ George G. Orleanu - ORLEANU, sites.google.com, arhivat din original la , accesat în