Constantin Agiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Constantin Agiu
Constantin Agiu.jpg
Politicianul Constantin Agiu
Date personale
Născut 5 noiembrie 1891
Cetate, Dolj, România
Decedat 19 februarie 1961
Gura Humorului, Republica Populară Română
Naționalitate  România
Ocupație tâmplar, politician comunist
Activitate
Cunoscut pentru Președinte al Marii Adunări Naționale (11 iunie - 27 decembrie 1948)
Partid politic Partidul Comunist Român

Constantin Agiu (n. 5 noiembrie 1891 - d. 19 februarie 1961[1]) a fost un demnitar comunist român.

A fost tâmplar de meserie. Membru al PCdR, a fost remarcat de Ștefan Foriș și numit instructor de partid pentru Oltenia (1941), iar din iunie 1943 a fost membru al Comitetului Central al P.C.d.R.. Chiar și după 4 aprilie 1944 (când Ștefan Foriș a fost înlăturat din funcția de secretar general), a deținut funcții importante, de exemplu a fost însărcinat cu controlul veniturilor realizate de Comisia Centrală Financiară a P.C.R. sau cu ducerea tratativelor cu reprezentanții P.S.D. pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc.[2]

A îndeplinit funcțiile de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (6 martie 1945 - 14 aprilie 1948) în guvernele conduse de Dr. Petru Groza și de președinte al Marii Adunări Naționale (11 iunie - 27 decembrie 1948).

În 1956 a fost sancționat cu vot de blam în legătură cu excluderea din partid a generalului Ion Eremia.[3] În 1958 a fost înlăturat din comitetul de conducere al Asociației foștilor deținuți și deportați politici antifasciști.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dan Cătănuș, „Disciplina de partid și foștii ilegaliști. Cazul Constantin Agiu, 1955”
  2. ^ Dan Cătănuș, Ioan Chiper, „Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R., 1940-1968.” Documente, Editura Vremea, București, 1999, p. 78-79, 112, 132, 304.
  3. ^ ANIC, Fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 76/1956, „Cu privire la activitatea antipartinică a unor membri de partid”, f. 175-176v.
  4. ^ ANIC, Fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 15/1958, f. 26-27.