Parlamentul Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parlamentul Republicii Moldova
legislatura a XI-a
Tip
TipUnicameral
Țară România
Istoric
Fondat23 mai 1991
Precedat deSovietul Suprem al RSS Moldovenești
Conducere
Președintele ParlamentuluiIgor Grosu, PAS
din 29 iulie 2021
Vicepreședintele ParlamentuluiDoina Gherman, PAS
din 1 februarie 2024
Vicepreședintele ParlamentuluiVlad Batrîncea, BCS
din 29 noiembrie 2019
Structură
Membri101
Grupuri politiceGuvern (63)
  •      PAS (63)

Opoziția (37)

Alegeri
Ultimele alegeri11 iulie 2021
Sediu
Palatul Parlamentului, Chișinău, Moldova
Website
parlament.md

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este exercitată de către Igor Grosu , deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale.

Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.[1]

Parlamentul Republicii Moldova este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele alegeri parlamentare din Moldova moderne au avut loc în aprilie 1990. Apoi a rămas Consiliul Suprem al RSS Moldovenească, care la 23 mai 1991 a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. 83% dintre deputați au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Unii dintre ei făceau parte din Frontul Popular. Toți membrii Frontului Popular au avut 25% din mandate.

Următoarele alegeri au avut loc pe 22 martie 1998. PCRM le-a câștigat cu 40 de locuri.

După alegerile anticipate din 25 februarie 2001, locurile în parlament au fost distribuite după cum urmează: PCRM - 71 mandate, blocul preelectoral «Alianța Braghiș» - 19 mandate, PPCD - 11 mandate. Eugenia Ostapciuc a devenit președinte al parlamentului.

La 6 martie 2005 au avut loc următoarele alegeri parlamentare din R. Moldova. În campania electorală au fost implicați 23 de candidați: 2 blocuri electorale, 9 partide sau mișcări socio-politice și 12 candidați independenți. Pentru prima dată, a fost stabilită o calificare electorală de 6% pentru partidele politice, 9% pentru un bloc electoral format din două formațiuni și 12% pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe formațiuni. Pentru candidații independenți, calificarea electorală a rămas la 3%. La vot au participat 64,84% din alegătorii incluși în listele electorale. PCRM a câștigat 45,98% din voturi (56 de locuri), blocul Moldova Democrată - 28,53% (34 mandate), CDPP - 9,07% (11 locuri).

Următoarele alegeri au avut loc la 5 aprilie 2009. PCRM le-a câștigat, primind 49,48% din voturi și 60 de locuri. De asemenea, trei formațiuni de opoziție au fost alese în parlament: PL - 13,13% din voturi și 15 mandate, PLDM - 12,43% din voturi și 15 mandate, AMN - 9,77% și 11 mandate. Rezultatele alegerilor au provocat revolte de masă în capitala Moldovei.

În urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, locurile în parlament au fost distribuite astfel: PCRM - 48 mandate, PLDM - 18 mandate, PL - 15 mandate, PDM - 13 mandate și AMN - 7 mandate. Mihai Ghimpu a fost ales președinte al parlamentului [2]. La 11 septembrie 2009 Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a demisionat, iar Președintele Parlamentului Mihai Ghimpu a devenit președinte [3][4].

Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele la 28 septembrie 2010, iar Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu, a dizolvat al 18-lea Parlament. Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010. Potrivit rezultatelor patru partide au trecut în Parlamentul Republicii Moldova: PCRM - 39,34% și 42 mandate, PLDM - 29,42% și 32 mandate, PDM - 12,70% și 15 mandate, PL - 9,96% și 12 mandate. Marian Lupu a fost ales președinte al parlamentului. [5]

În data de 25 aprilie 2013, președintele Parlamentului Marian Lupu a fost demis din funcție prin votul a 76 de deputați ai Partidului Comunist, Partidului Liberal Democrat, Partidului Socialist, unor deputați care erau "reformatori" ai Partidului Liberal și ai unor deputați independenți [6]. În aceeași zi Liliana Palihovici [7][8] a devenit președinte interimar al Parlamentului la 30 mai 2013. Igor Corman a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova prin votul a 58 de deputați ai Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, membri ai "reformatorilor" Partidului Liberal și ai unor membri neafiliați [9].

Următoarele alegeri au avut loc la 30 noiembrie 2014. A câștigat PSRM, primind 20,51% din voturi și 25 de mandate. De asemenea, PLDM a primit 20,16% din voturi și 23 de mandate, PCRM - 17,48% din voturi și 21 de mandate, PDM - 15,80% din voturi și 19 mandate, PL - 9,67% voturi și 13 mandate.

La 23 ianuarie 2015, Andrian Candu a fost ales președinte al parlamentului. La 12 februarie 2015 Iurie Leancă obține vot de neîncredere pentru funcția de prim-ministru. Candidatul Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru obține vot de încredere la 18 februarie 2015, astfel au fost evitate alegerile parlamentare anticipate. La 12 iunie Chiril Gaburici a anunțat despre demisia sa din funcția de prim-ministru. 30 iulie 2015, Valeriu Streleț a reușit să obțină un vot de încredere în funcția de prim-ministru, după ce a primit sprijin din partea PLDM, PDM și PL, astfel că parlamentul a reușit să evite alegerile parlamentare anticipate. La 29 octombrie 2015, Valeriu Streleț a fost demis din voturile PSRM, PCRM și PDM. La 21 decembrie 2015, 14 deputați din fracțiunea PCRM și-au anunțat retragerea din fracțiune și crearea Platformei social-democrate în Parlament.

La 20 ianuarie 2016, Pavel Filip a reușit să obțină un vot de încredere în postul de prim-ministru, după ce a primit sprijinul PDM, Platformei Social Democrate, PL și 8 deputați din PLDM, evitând astfel alegerile parlamentare anticipate.

La 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost aleasă pentru funcția de președinte al parlamentului, funcție pe care și-o asumă și în prezent, iar Maia Sandu a fost votată de către 61 de deputați pentru a ocupa postul de prim-ministru al Republicii Moldova.

Fracțiuni parlamentare[modificare | modificare sursă]

Acest articol face parte din seria:
politica Republicii Moldova

Pentru a forma organele de lucru și a organiza activitatea parlamentului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și fracțiuni parlamentare cu aceeași componență numerică din deputați independenți. Fracțiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a parlamentului.

Cei 101 deputați aleși în cadrul scrutinului din 11 iulie 2021 au constituit 3 fracțiuni parlamentare:[10]

Fracțiune Președintele partidului Liderul fracțiunii Numărul de deputați
     Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu Doina Gherman 63
     Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Igor Dodon (secretar executiv) (PSRM) Vlad Batrîncea 26
Vladimir Voronin (PCRM)
     Deputați neafiliați - - 11

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Președintele Parlamentului Republicii Moldova
     Igor Grosu (PAS)
Vicepreședinții Parlamentului Republicii Moldova
     Doina Gherman (PAS)      Vlad Batrîncea (BCS)

Comisiile parlamentare[11][modificare | modificare sursă]

Biroul permanent[12]

Structura legislativelor[modificare | modificare sursă]

Legislatura 1990–1994[modificare | modificare sursă]

În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova, Mișcarea ”Unitate – Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei.

La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova.

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.

În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus până la 101.[13]

Legislatura 1994–1998[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (1994–1998)
53,85%   PDAM 56                                                                                                                
46,15%   Opoziție 48                                                                                                                
      Partidul Democrat Agrar din Moldova (56) ·       Partidul Socialist și Mișcarea Unitate-Единство” (28)  ·
      Blocul Țăranilor și Intelectualilor (11)  ·       Alianța Frontului Popular Creștin Democrat (9)

Legislatura 1998–2001[modificare | modificare sursă]

La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate. Deoarece niciunul din partide nu a acumulat majoritatea de 51 de mandate, pentru prima dată în republică a fost constituită o coaliție de guvernământ – ”Alianța pentru Democrație și Reforme” (ADR), care a întrunit 60 de deputați din cadrul blocurilor electorale CDM, PMDR și PFD. Președinte al parlamentului a fost ales Dumitru Diacov. Însă, în a doua jumătate a anului 1999 un grup de deputați a părăsit alianța, ADR rămînînd doar cu 40 de deputați. La 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la un unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001.[14]

Legislatura 1998–1999[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (1998–1999)
60,4%   ADR 61                                                                                                                          
39,6%   Opoziție 40                                                                                                                          
      Partidul Comuniștilor (40) ·       Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” (26)  ·
      Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (24)  ·       Partidul Forțelor Democratice (11)

Legislatura 1999–2001[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (1999–2001)
47,5%   ADR 48                                                                                                          
52,5%   Forțe proguvernamentale 53                                                                                                          
      Partidul Comuniștilor (40)  ·       Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (20)  ·       Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” (18)  ·
      Partidul Forțelor Democratice (10)  ·       Frontul Popular Creștin Democrat (8)  ·       Deputați neafiliați (5)

Legislatura 2001–2005[modificare | modificare sursă]

Președinte al Parlamentului a fost aleasă Eugenia Ostapciuc. În funcția de șef al statului majoritatea parlamentară, care aparținea PCRM, l-a ales pe Vladimir Voronin.

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2001–2005)
70,3%   PCRM 71                                                                                                                                              
29,7%   Opoziție 30                                                                                                                                              
      Partidul Comuniștilor (71) ·       Alianța Braghiș (19)  ·       Partidul Popular Creștin Democrat (11)

Legislatura 2005–2009[modificare | modificare sursă]

Legislatura 2005–2008[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2005-2008)
55,5%   PCRM 56                                                                                                                
44,5%   Opoziție 45                                                                                                                
      Partidul Comuniștilor (56) ·       Alianța „Moldova Noastră” (23)  ·       Partidul Popular Creștin Democrat (11) ·       Partidul Democrat (8)  ·       Partidul Social-Liberal (3)

Legislatura 2008–2009[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2008-2009)
55,5%   PCRM 56                                                                                                                
44,5%   Opoziție 45                                                                                                                
      Partidul Comuniștilor (56) ·       Alianța „Moldova Noastră” (16)  ·       Deputați neafiliați (12)  ·       Partidul Democrat (10)  ·       Partidul Popular Creștin Democrat (7)

Legislatura aprilie–iulie 2009[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (aprilie–iulie 2009)
59,4%   PCRM 60                                                                                                                        
40,6%   Opoziție 41                                                                                                                        
      Partidul Comuniștilor (60) ·       Partidul Liberal (15)  ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (15) ·       Alianța „Moldova Noastră” (11)

Legislatura 2009–2010[modificare | modificare sursă]

Legislatura 2009–2010[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010)
52,5%   AIE 53                                                                                                          
47,5%   Opoziție 48                                                                                                          
      Partidul Comuniștilor (48) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (18) ·       Partidul Liberal (15)  ·
      Partidul Democrat (13)  ·       Alianța „Moldova Noastră” (7)

Legislatura 2010[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2010)
52,5%   AIE 53                                                                                                          
47,5%   Opoziție 48                                                                                                          
      Partidul Comuniștilor (43) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (18) ·       Partidul Liberal (15)  ·       Partidul Democrat (13)  ·
      Deputați neafiliați («Moldova Unită», Mișcarea Acțiunea Europeană, 7)  ·       Alianța „Moldova Noastră” (5) ·

Legislatura 2010–2014[modificare | modificare sursă]

Legislatura 2010–2012[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2010–2012)
58,5%   AIE 59                                                                                                                      
41,5%   Opoziție 42                                                                                                                      
      Partidul Comuniștilor (42) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (32) ·       Partidul Democrat (15)  ·
      Partidul Liberal (12)

Legislatura 2012–2013[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2012–2013)
57,5%   AIE 58                                                                                                                    
42,5%   Opoziție 43                                                                                                                    
      Partidul Comuniștilor (34) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (31) ·       Partidul Democrat (15)  ·
      Partidul Liberal (12)  ·       Deputați neafiliați (RSRM, «Renaștere», PAD, 9)

Legislatura 2013–2014[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2013–2014)
52,5%   CPE 53                                                                                                          
47,5%   Opoziție 48                                                                                                          
      Partidul Comuniștilor (34) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (31) ·       Partidul Democrat (15)  ·
      Partidul Liberal Reformator (7) ·       Deputați neafiliați (RSRM, «Renaștere», PAD, 9)  ·       Partidul Liberal (5)

Legislatura 2014–2019[modificare | modificare sursă]

Legislatura 2014–2015[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2014–2015)
39,6%   APME 40                                                                                                                        
60,4%   Opoziție 61                                                                                                                          
      Partidul Socialiștilor (25) ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (21) ·       Partidul Comuniștilor (21) ·
       Partidul Democrat (19)  ·       Partidul Liberal (13)  ·       Deputați neafiliați (2)

Legislatura 2015 (iulie - septembrie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2015)
51,5%   AIE 3 52                                                                                                        
48,5%   Opoziție 49                                                                                                        
      Partidul Socialiștilor (24)  ·       Partidul Comuniștilor (21)  ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (20)  ·
       Partidul Democrat (19)  ·       Partidul Liberal (13)  ·       Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2015 (septembrie–ianuarie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2015)
50,5%   AIE 3 51                                                                              
49,5%   Opoziție 50                                                                                                      
      Partidul Socialiștilor (24)  ·       Partidul Comuniștilor (21)  ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (19)  ·
       Partidul Democrat (19)  ·       Partidul Liberal (13)  ·       Deputați neafiliați (5)

Legislatura 2016-2017[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2016–2017)
32,67%   PDM & PL 33                                                                                                                                        
67,33%   Opoziție 68                                                                                                                                        
      Partidul Socialiștilor (24)  ·        Partidul Democrat (20)  ·       Partidul Liberal (13)  ·
      Partidul Liberal Democrat din Moldova (12)  ·       Partidul Comuniștilor (7)  ·       Deputați neafiliați (25)

Legislatura 2017 (din luna mai)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2017–2019)
40,60%   PDM 41                                                                                                                        
59,40%   Opoziție 60                                                                                                                        
       Partidul Democrat (41)  ·       Partidul Socialiștilor (24)  ·       Partidul Popular European (10)  ·       Partidul Liberal (10)  ·
      Partidul Comuniștilor (7)  ·       Partidul Liberal Democrat din Moldova (5)  ·       Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2019 – 2021[modificare | modificare sursă]

Legislatura 2019 (iunie — noiembrie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (iunie – noiembrie 2019)
60.39%   PAS+DA+PSRM 61                                                                                                                          
39.61%   Opoziție 40                                                                                                                          
      Partidul Socialiștilor (36)  ·       Partidul Democrat (29)  ·       Partidul Acțiune și Solidaritate (13)  ·       „Platforma DA” (12)  ·
      Partidul „ȘOR” (7)  ·       Deputați neafiliați (3)

Legislatura 2019 — 2020 (noiembrie — martie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (noiembrie 2019 – martie 2020)
35.64%   PSRM 36                                                                                                                                    
64.36%   Opoziție 65                                                                                                                                    
      Partidul Socialiștilor (36)  ·       Partidul Democrat (29)  ·       Partidul Acțiune și Solidaritate (14)  ·       „Platforma DA” (11)  ·
      Partidul „ȘOR” (7)  ·       Deputați neafiliați (3)

Legislatura 2020 (martie — noiembrie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (martie - noiembrie 2020)
47.5%   PSRM + PDM 48                                                                                                          
52.5%   Opoziție 53                                                                                                          
      Partidul Socialiștilor (36)  ·       Partidul Democrat (11)  ·       Partidul Acțiune și Solidaritate (15)  ·       „Platforma DA” (11)  ·
      Partidul „ȘOR” (9)  ·       Pro Moldova (9)  ·       Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2020 - 2021 (noiembrie — aprilie)[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (noiembrie 2020 – iulie 2021)
51,5%   PSRM + PPȘ + neafiliați 52                                                                                                        
48,5%   Opoziție 49                                                                                                        
      Partidul Socialiștilor (37)  ·       Partidul Democrat (11)  ·       Partidul Acțiune și Solidaritate (15)  ·       „Platforma DA” (11)  ·
      Partidul „ȘOR” (9)  ·       Pro Moldova (7)  ·       Deputați neafiliați (11)

Legislatura 2021 – 2025[modificare | modificare sursă]

    Forțe politice Numărul
de deputați
Componența Parlamentului Republicii Moldova (2021 – prezent)
62,37%  PAS 63                                                                                                                              
37,63%  Opoziție 38                                                                                                                          
      Partidul Acțiune și Solidaritate (63)  ·       Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (27)  ·       Deputați neafiliați (11)

Galerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Constituția Republicii Moldova, art. 63, pag. 16.
  2. ^ Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a devenit președintele noului Parlament al Republicii Moldova[nefuncțională]
  3. ^ Președintele Voronin a demisionat
  4. ^ Președintele Republicii Moldova
  5. ^ „Liderul PD Marian Lupu a fost ales noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Lupu a fost demis de voturile PCRM și PLDM”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Deputații au adoptat proiectul de lege privind procedura de a acționa în calitate de spicher”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Palihovici spicher al RM”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Igor Corman a fost ales președinte al parlamentului”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a”, alegeri.md, accesat în  
  11. ^ „Componența comisiilor permanente ale Parlamentului Republcii Moldova”. Accesat în . 
  12. ^ „Structura Biroului Permanent”. Accesat în . 
  13. ^ Parlamentul de legislatura a XII-a (1990-1994)
  14. ^ Parlamentul de legislatura a XIV (1998-2001)

Legături externe[modificare | modificare sursă]