Palincă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboși
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Ghiveci · Iahnie
Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Palinca de prune

Palinca sau pălinca (în maghiară Pálinka) este o băutură alcoolică tradițională din Slovacia [necesită citare], Ungaria și România [1], cu un conținut ridicat de alcool (52% procentajul legal).

Palinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase în România și 75% din exportul de acestea. [2]

În 2002, Ungaria a solicitat Uniunii Europene înregistrarea ca băutură națională a mărcii Palinka, astfel putând să fie produsă exclusiv în Ungaria.

Tratatul de Aderare a Ungariei la UE (2004) menționează că „rachiul de fructe poate fi denumit Pálinka numai pentru băutura spirtoasă produsă în Ungaria și pentru distilatele de piersici produse numai în următoarele zone ale Austriei: Niederösterreich, Burgenland, Steiermark și Viena.[3]

Principala caracteristică a pălincii este faptul că se obține în urma unui proces de dublă distilare, ceea ce îi conferă tăria specifică.

Legislație[modificare | modificare sursă]

Normele privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești[4] definesc între alte băuturi românești și Pălinca:

Pălinca este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor:

  • a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
  • b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentratie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată;
  • c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
  • d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul pălincii obținute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
  • e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) și piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
  • f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare nu este permisă;
  • g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar;
  • h) folosirea la fabricarea pălincii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, nu este permisă;
  • i) combinarea (cupajarea) este permisă;
  • j) concentrația alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
  • k) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2008, privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale, băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului [1]
  2. ^ Romulus Dascalu, presedintele Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice - GARANT, 2002 [2]
  3. ^ Românii, ungurii, palinca și Europa
  4. ^ Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Povestea palincii, Felician Pop, Robert Laszlo, Editura ECOU, 2012 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]