Țuică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboși
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Frigărui Ghiveci · Iahnie
Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pastramă Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor.

În România[modificare | modificare sursă]

În anul 2013, în România se produceau anual 130 de milioane de litri de țuică.[1]

Legislație[modificare | modificare sursă]

Conform prevederilor noului cod fiscal, de la 1 ianuarie 2004, toți cei care produceau țuică sau rachiu pentru comercializare, dar și îmbuteliatorii erau obligați să se transforme în atrepozite fiscale.[2]

În anul 2007, legea prevedea că persoanele care produc țuică sau rachiu de fructe în limita a 50 de litri pe an cu concentrația alcoolică de 100% în volum au obligația să le înregistreze la administrațiile finanțelor publice locale.[3][4][5][6][7][8] Cele care realizează astfel de produse pentru consumul propriu au obligația de a înscrie în declarație și cantitățile estimate a fi obținute la nivelul unui an.[3][9][10] Din februarie 2009, legea le dă dreptul producătorilor să fiarbă 250 litri fără să plătească nicio acciză.[11]

De la 1 septembrie 2013, acciza pe țuica și rachiurile obținute în gospodărie, pentru consum propriu, a crescut de la 375 la 500 de euro pe hectolitrul de alcool pur.[12]

În Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești, [13] țuica este descrisă astfel:

Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor:

a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul țuicii obținute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) în funcție de durata de învechire, denumirea produsului „țuică” poate fi înlocuită cu denumirile:
- „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- „țuică extra” obținută din distilate învechite minimum 7 ani;
g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită „horincă” sau „turț”;
h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisă;
i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisă;
j) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisă;
k) concentrația alcoolică minima este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Băutorii de whisky versus băutorii de țuică, 24 august 2013, Rodica Ciobanu, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
  2. ^ Alambicurile sunt in ilegalitate, 5 martie 2004, Jurnalul Național, accesat la 5 septembrie 2014
  3. ^ a b Numai patru constanteni au declarat ca produc tuica in propria gospodarie, 15 februarie 2007, Cristian Hagi, România liberă, accesat la 28 august 2014
  4. ^ Tuica in batatura se mai face doar cu zeci de drumuri la Fisc, autorizatii si declaratii lunare, 15 februarie 2007, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
  5. ^ Cruciada alambicului - Cazanele de tuica trebuie declarate la fisc, 15 ianuarie 2007, Florina Zainescu, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
  6. ^ Eurodistileria, 8 august 2006, Irina Cristea, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
  7. ^ Inca o tuica pana la UE, 30 decembrie 2006, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
  8. ^ Tăranii fierb ultima țuică "sănătoasă și sfântă" de dinaintea aderării, 15 noiembrie 2006, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2014
  9. ^ Cazane de țuică, pe șest, 13 februarie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
  10. ^ 30.000 de tuicari, in lupta cu normele europene, 12 februarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
  11. ^ Senatorii au dat liber țăranilor la țuică: pot să fiarbă 250 de litri fără să mai plătească acciză, 9 februarie 2009, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
  12. ^ Guvernul stoarce bani și din alambicul de țuică al românilor. Cât vor plăti gospodarii la acciza pe rachiu, începând din 1 septembrie, 26 august 2013, Dan Străuț, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2014
  13. ^ Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reglementări