Țuică
| Bucătăria românească |
| Specific național |
|
Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboși |
| Condimente și salate |
|
Ardei copți · Borș · Murături |
| Brânzeturi |
|
Brânză de burduf · Brânză topită · Caș |
| Dulciuri |
|
Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac |
| Băuturi |
|
Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată |
| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor.
Instalația utilizată în procesul de distilare este un alambic numit și cazan de țuică. De obicei țuica se fabrică în povarne.
Alte băuturi alcoolice obținute din fructe înrudite (mere, pere, caise, cireșe, corcodușe, piersici, vișine, zarzăre) sau din alte produse vegetale sunt numite rachiuri, șamd. (vezi legislația și standardele referitoare la băuturile alcoolice, de ex. Legea 67-1997, O. G. 34-2000, etc.)
Numele pălincă nu este de origine românească, provenind din slovacă, la fel ca și numele unguresc pálinka.
[modificare] Legislație
În Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești, [1] țuica este descrisă astfel:
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
- a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
- b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată;
- c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul țuicii obținute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- f) în funcție de durata de învechire, denumirea produsului „țuică” poate fi înlocuită cu denumirile:
- - „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- - „țuică extra” obținută din distilate învechite minimum 7 ani;
- - „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită „horincă” sau „turț”;
- h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisă;
- i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisă;
- j) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisă;
- k) concentrația alcoolică minima este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;
- l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
[modificare] Note
- ^ Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti
|
||||||||||||||||