Matia Corvinul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Matia Corvinul, născut Matia de Hunedoara, cunoscut şi ca Matei Corvin, (n. 23 februarie 1443, la Cluj - d. 6 aprilie 1490, la Viena), în maghiară Hunyadi Mátyás, în latină Matthias Corvinus, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin, a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus ţara între 1458 şi 1490.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Viitorul rege s-a născut în 1443 la Cluj, în casa lui Stefan Kolb,[1] ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, renumit conducător militar, care a întreprins în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reuşite împotriva Imperiului Otoman, lăsând fiului său un regat sigur şi stabil. Mama lui Matia a fost Erzsébet (Elisabeta) Szilágyi, din mica nobilime ardeleană.
A primit la botez numele de Matia ca născut în ajunul zilei de 24 februarie, zi în care calendarul roman îl comemorează pe Matia Apostolul (trecut în calendarul răsăritean pe 9 august). Din cauza frecvenţei reduse a numelui Matia în spaţiul românesc, prenumele regelui a fost confundat cu cel al apostolului Matei (sărbătorit la 21 septembrie în calendarul roman universal, respectiv la 16 noiembrie în cel creştin ortodox). Epitetul Corvinus provine din stema familiei, ce conţinea un corb (corvus în latină).
După moartea lui Iancu de Hunedoara, oligarhia maghiară a pus din nou mâna pe putere. „Tânarul rege” (Ladislau Postumul) a fost conducătorul nominal, însă adevăraţii conducători erau familiile Garai, Ujlaki şi Cillei. Grija lor a fost să nimicească influenţa familiei Hunyadi. Astfel au convins pe tânărul rege să ordone uciderea (prin decapitare) a lui László (Ladislau), fiul cel mare al lui Iancu de Hunedoara. Fiul cel mic al lui Iancu, Matia, încă un copil, a fost curând aruncat în închisoare. Apoi a început războiul civil. Adolescentul rege a fugit în Boemia, luând pe Matei de Hunedoara cu el. Elisabeta Szilágyi, văduva lui Ioan de Hunedoara, a organizat armatele fidele soţului său şi a reuşit să pună capăt războiului civil, învingând armatele marii nobilimi. Regele Ladislau Postumul a fost ucis, împreună cu cei mai mulţi dintre cei ce-l determinaseră să-l omoare pe Ladislau de Hunedoara. Dieta Naţională a fost reunită la Buda să aleagă noul rege. În prezenţa armatelor lui Hunyadi, cantonate pe Dunărea îngheţată, a fost ales rege Matia, în vârstă de 18 ani, care trebuia să fie răscumparat şi adus de la Praga.
Matia Corvin a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei şi domnia sa a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei. Aristocraţia de rang înalt însă nu s-a împăcat cu prezenţa unui mic nobil pe tronul Ungariei şi a uneltit pentru a-l detrona. Conform legendei, marii nobili ar fi reuşit să-şi pună planul în aplicare cu ajutorul reginei Beatrice, soţia regelui. Medicul reginei îl trata de reumatism pe regele Matia otrăvindu-l cu plumb; astfel regele Matei muri încet, de saturnism, înainte să ajungă la vârsta de 50 de ani.
Matia a fost instruit în italiană. Descoperind realizările Renaşterii, a început să promoveze influenţele culturale italiene în Ungaria. Buda, Esztergom, Székesfehérvár şi Visegrád au fost printre oraşele care au beneficiat de stabilirea unui sistem de sănătate publică şi educaţie, precum şi a unui nou sistem juridic sub domnia lui Matei Corvin. S-a dovedit a fi un generos mecena al artiştilor din Italia (ex. Galeotto Marcio) şi Europa de Vest, care s-au strâns la curtea sa. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din secolul al XV-lea, numărând peste 5.000 de exemplare, fiecare exemplar valorând mai mult de 1.000 florini de aur.
Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcate prin campanii militare victorioase ale temutei sale Fekete sereg („Armata neagră”). Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmaţia, iar la est din Polonia până în Bulgaria de astăzi). Matia condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia şi Luzaţia (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479-1490) şi Austria Inferioară (1477/1485-1491). Vorbea maghiara, italiana, croata, latina şi mai târziu germana, ceha, slovaca, precum şi alte limbi slave. Regele Matei este amintit şi astăzi, în multe istorisiri şi cântece populare, ca un conducător foarte înţelept şi drept.
Matia Corvin a fost cel care a ordonat întemniţarea domnitorului Munteniei Vlad al III-lea (Ţepeş), când acesta, urmărit de armata otomană, i-a cerut ajutorul. Dar tot Matia l-a ajutat pe Vlad să recucerească tronul Valahiei de la Laiotă Basarab. Ulterior, după ce Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei a încheiat pacea cu Regele Cazimir al Poloniei, Matei l-a atacat pe Ştefan, dar a fost înfrânt în lupta de la Baia, oastea sa retrăgându-se, urmărită de cea a lui Ştefan, iar Matia fiind rănit în această luptă de trei săgeţi şi o lovitură de lance.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note
- ^ Konrad Gündisch, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen, München 1998, pag. 64.
[modifică] Bibliografie
- „Istoria Ungariei de la origini până în zilele noastre” de Barta István, Iván T. Berend, Péter Hanák, Miklós Lackó, László Makkai, Zsuzsa L. Nagy, György Ranki apărută la Editura Horváth, Roanne, Budapesta, 1974
- „Istoria luptelor pentru tron din vremea lui Hunyadi. Cine era familia Hunyadi?” de A. Fényes apărută la Editura Horváth, Roanne, Budapesta, 1989
