Judeţul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la o unitate administrativă a României. Pentru alte sensuri vedeţi Arad (dezambiguizare).

Judeţul Arad


stemă	amplasare

Geografie

Regiune

Vest

Reşedinţa

Arad

Populaţia 2003

461.744 loc. (Locul 20)

Densitate 2003:

59,5 loc./km² (Locul )

Suprafaţă

7.754 km² (Locul 20)

Consiliul Judeţean

Preşedinte

Petru-Nicolae Ioţcu(PD-L)

Site oficial

C.J. Arad

Prefectura

Prefect

Gavril Popescu

Site oficial

Prefectura Arad

Informaţii generale

Abreviere

AR

Prefix Telefonic

(+40) x57 ⁽¹⁾

⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Steagul judeţului Arad

Judeţul Arad este situat în vestul României şi cuprinde teritorii din Crişana şi din Banat. Judeţul se întinde de o parte şi de alta a Mureşului şi a Crişului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord şi nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. Suprafaţa pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 oraşe (din care 1 municipiu) , 68 de comune şi 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureş, teritoriul său este cuprins în proporţie de aproximativ 3/4 în regiunea Crişana, restul fiind în cadrul regiunii Banat.

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică

Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populaţie de 461.744 şi o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media naţională de densitate (93/km²), dintre care 221.907 bărbaţi şi 239.837 femei. Durata medie a vieţii pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la bărbaţi, respectiv 73,85 la femei). Populaţia la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.

[modifică] Etnicitate

Români:82,2%
Maghiari:10,7% maghiari
Rromi(ţigani):3,8%
Slovaci:1,3%
Germani:1,0%
Ucrainieni:0,4%
Sârbi:0,3%

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi: Geografia judeţului Arad.

Situat in vestul tarii judeţul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Campiei Pannonice (Campia Aradului, Campia Inalta a Vingai, Campia Crisurilor, Campia Cermeiului) cat si ca formatiune orografica apare depreiunea golf specifica Munţiilor Apuseni (Deprsiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la campie la munte, nuantata in mod special prin contactul dintre Muntii Zarandului cu Campia Aradului si a Campiei Cermeiului cu Muntii Codru-Moma in vest. Coordonatele 20°45’ long. E (Nădlac la vest) şi 22°39’ (Târnăviţa la est) long.E, respectiv 45°58’ (Labaşinţ la sud) şi 46°38’ (Berechiu la nord) latitudine nordică, reprezintă punctele extreme ale judeţului.

Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest:

Munţii Zărand, Munţii Codru-Moma şi porţiuni din Masivul Bihor (Găina)
Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretaierea a 3 judete in Masivul Bihor, vf. Pleşu 1112 m in M-tii. Codru-Moma
Dealurile de Vest (Dealurile piemontate ale Zarandului si Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
Câmpia Aradului, Câmpia joasa a Muresului, Câmpia înaltă a Vingai şi Câmpia Crişurilor (Crişului Alb, Crişului Negru)

[modifică] Arii Protejate

Parcul Natural Lunca Muresului
Rezervaţia naturală Prundul Mare
Rezervaţia Naturală Runcu Groşi

Reţeaua hidrografică:

Râul Mureş cu afluenţii săi: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc.
Crişul Alb cu afluenţii săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
- Canale: Morilor, Matca.
Crişul Negru cu afluentul sau Teuz
Principalele lacuri: Tauţ (lac de acumulare), Seleuş, Cermei, Rovine şi Balta Ţiganilor (heleştee).

[modifică] Diviziuni administrative

Pentru detalii, vezi: Listă de unităţi administrative din judeţul Arad.

Judeţul este compus din un municipiu, 9 oraşe şi 68 de comune (2005).

[modifică] Municipii

Arad (reşedinţă de judeţ)

[modifică] Oraşe

[modifică] Comune

[modifică] Cultură

[modifică] Monumente istorice

http://www.statuialibertatii-arad.ro (1890)
Cetatea de piatră Şiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanţii ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sîrb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
Cetatea de piatra Şoimoş ( 1278 ) - Lipova
Cetatea Agriş ( 1400 )
Fortăreaţa Tauţ (sec XII )-ruine
Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Castelul Bohus ( sec XIX ), Şiria, construit in stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
Castelul Brazi, construit in stil neoclasic( 1800 )
Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparţinut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoş, comuna Conop
Castelul Curtici ( 1769 )
Castelul Macea, însoţit de o frumoasă grădină botanică
Castelul Săvîrşin (1870)- domeniu regal
Castelul Şiria ( secXVII ), construit in stil baroc - Galşa din Şiria

Monumentul ostaşilor români - Arad
Monumentul eroilor - Păuliş

[modifică] Edificii religioase

Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţa monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise şi alte piese muzeistice
Mănăstirea Bezdin (1334)
Biserica sârbeasca Arad (1698 ), construită în stil baroc
Mănăstirea franciscană (1756) - Radna
Mănăstirea Sf. Simion(1760-1762) - Arad Gai
Biserici de lemn - Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârşin.
Biserica Penticostala "Betania" Arad
Biserica Greco Catolică, Unită din Arad

[modifică] Etnografie

Ţara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din ţară. În localităţi precum Bata, Bârzava, Căpâlnaş, Buteni, se conservă piese de valoare şi originalitate inestimabilă.