Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Arad)
Salt la: Navigare, căutare
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stema Arad
Stemă

Țară Drapelul României România
Regiune Vest

Reședință Arad
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Petru-Nicolae Ioțcu(PD-L)
 - Prefect Călin Bibarț

Suprafață
 - Total 7.754  km²

Populație (2002)
 - Total 461,744 locuitori
 - Densitate 59.5 loc./km² 
 - Locul după populație 21

Prefix telefonic 57
Indicativ autovehicule AR

Site: [1] ()

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat
Steagul judeţului Arad

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord și nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu) , 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

Cuprins

[modificare] Populația

Evoluția demografică


Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

[modificare] Geografie

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Pannonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zarandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează la nord cu județul Bihor, la est cu județele Alba și Hunedoara, la sud cu județul Timiș, și la est cu județele Csongrád și Békés din Ungaria.

Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m in Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zarandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

[modificare] Arii Protejate

Rețeaua hidrografică:

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
    • Canale: Morilor, Matca.
  • Crișul Negru cu afluentul sau Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

[modificare] Diviziuni administrative

Județul este compus din un municipiu, 9 orașe și 68 de comune (2005).

[modificare] Municipii

[modificare] Orașe

[modificare] Comune

[modificare] Cultură

[modificare] Monumente istorice

  • Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sîrb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
  • Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
  • Cetatea Agriș ( 1400 )
  • Cetatea Deznei
  • Cetatea Ineului
  • Cetatea Șoimoș din Lipova
  • Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
  • Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
  • Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit in stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
  • Castelul Brazi, construit in stil neoclasic( 1800 )
  • Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
  • Castelul din Buteni
  • Castelul Csernovics din Șimand
  • Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
  • Castelul din Gurahonț
  • Castelul Keszony din Curtici (1769)
  • Castelul Kover-Appel din Fântânele
  • Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
  • Castelul Curtici ( 1769 )
  • Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
  • Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
  • Castelul Purgly din Șofronea (1889)
  • Castelul Salbek din Petriș
  • Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
  • Castelul Șiria ( secXVII ), construit in stil baroc - Galșa din Șiria
  • Castelul Solymosy din Mocrea
  • Castelul din Șepreuș
  • Monumentul ostașilor români - Arad
  • Monumentul eroilor - Păuliș

[modificare] Edificii religioase

[modificare] Etnografie

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

[modificare] Note

[modificare] Surse

[modificare] Legături externe

[modificare] Vezi și

AR
Romanian Counties
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi