Olga Kobyleanska

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Olga Kobyleanska
Ольга Юліанівна Кобилянська

Olha-kobylyanska.jpg
Olga Kobyleanska - fotografie din 1899
Naștere 27 noiembrie 1863
Gura Humorului, Ducatul Bucovina, Austro-Ungaria
Deces 21 martie 1942 (la 78 de ani)
Cernăuți, județul Cernăuți, România
Ocupație scriitoare
Naționalitate ucraineană Ucraina
Activitatea literară
Mișcare/curent literar modernism, feminism
Subiecte lumea burgheziei, lumea rurală
Specie literară roman

Olga Kobyleanska (în ucraineană Ольга Юліанівна Кобилянська, transliterat Olha Iulianivna Kobîlianska) (n. 27 noiembrie 1863, Gura Humorului, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în județul Suceava, România — d. 21 martie 1942, Cernăuți, România, astăzi în Ucraina) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a curentului literar modernist.

Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Origine[modificare | modificare sursă]

Olga Kobyleanska s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Ducatul Bucovina care se afla în acea vreme sub stăpânire austro-ungară. Era al patrulea copil al lui Julian Kobyliansky și al soției sale, Maria Werner.

Tatăl ei era născut în Galiția. Mama sa, Maria Werner, provenea dintr-o familie germană, fiind verișoară cu poetul romantic german Zacharias Werner. În semn de dragoste pentru soțul ei, ea a învățat limba ucraineană, a adoptat religia greco-catolică și și-a educat toți copiii într-o atmosferă de respect față de poporul ucrainean.

Unul dintre frații Olgăi, Stepan, a devenit pictor-portretist, realizând în 1910 și un portret al surorii sale, iar un alt frate, Julian, a devenit un filolog cunoscut și autorul al mai multor cărți în limba latină.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

În ciuda venitului mic al tatălui, toți cei cinci fii au primit o educație aleasă. Totuși, cele două fiice au absolvit doar patru clase de școală elementară, deoarece în acea perioadă predomina concepția că locul femeii este acasă.

Din fericire, Olga a moștenit cele mai importante calități ale părinților ei. De la tatăl său, care rămăsese orfan la o vârstă fragedă, ea a moștenit pasiunea pentru lucru și voința de a obține ceea ce își dorea. Sub îndrumarea mamei sale, o femeie blândă de origine polono-germană care era înclinată către arte, ea a învățat să aprecieze frumusețea naturii, muzica și literatura.

Crescând în peisajul magnific al Munților Carpați, tânăra fată care avea un spirit sensibil a răspuns intens frumuseții cu care era înconjurată. Dragostea față de natură nu era egalată decât de pasiunea pentru muzică. Ambele pasiuni au ieșit în evidență în viitoarele ei scrieri.

Olga Kobyleanska a fost autodidactă, urmând doar patru ani de școală în limba germană.[1] În afară de germană, ea vorbea ucraineana și poloneza.

Prin anul 1868 s-a mutat cu familia la Suceava unde tatăl său a obținut un post. Acolo s-a întâlnit cu Olha Ustyiamovych, fiica scriitorului ucrainean Mykola Ustyiamovych. În 1889 s-a mutat la casa mamei sale din satul Dimca (azi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți). În 1973 s-a deschis acolo un muzeu în memoria sa.

Începând din anul 1880, ea și-a publicat primele sale opere literareîn limba germană, limba oficială din Bucovina acelor vremuri. Fiind școlită în limba germană, scrierile sale erau majoritatea traduceri în limba germană ale scriitorilor din diferite părți ale lumii. Înconjurată în eforturile sale de către frații săi și de sora sa mai mare, tânăra Olga a început să scrie poezii și nuvele în limba germană.

În anul 1884, Kobyleanska a intrat sub influența Nataliei Kobrynska, teoreticiana de frunte a mișcării femeilor din Ucraina și a Sofiei Okunevska, prima femeie medic din Austro-Ungaria, care a împărțit cu generozitate Olgăi cunoștințele ei și perspectivele pe care le-a avut în străinătate. Recunoscând talentul Olgăi, cele două femei au încurajat-o să citească scrieri filozofice și să se dedice scrierii în limba ucraineană.

Perioada cernăuțeană[modificare | modificare sursă]

Olga Kobyleanska

Începând din anul 1891, ea s-a mutat în orașul Cernăuți. Călătoriile sale și relațiile dezvoltate cu scriitorii ucraineni Lesia Ukrainka, Natalia Kobrynska, Osyp Makovei, Ivan Franko, Vasil Stefanik și Mihailo Koțiubinski au dus la schimbarea vederilor sale culturale și politice, implicându-se în mișcarea femeilor ucrainene din Bucovina și a început să scrie în limba ucraineană. Inițial, ea a continuat să scrie în limba germană și apoi să-și traducă scrierile în ucraineană, sau să ceară traducerea lor de către anumiți autori. Acest fapt determină existența mai multor versiuni ale unor scrieri, diferite de la o limbă la alta.

Prin intermediul prieteniei cu Kobrynska și Okunevska, Kobyleanska s-a implicat în mișcarea feministă din Ucraina, ținând discursuri și scriind articole. Conform propriei sale viziuni, pentru a duce o viață armonioasă, înțeleaptă și morală, nu doar femeile, ci și bărbații trebuiau să își ridice permanent nivelul spiritual, intelectual și cultural.

În anul 1899, după mutarea sa în orașul Cernăuți, ea a stabilit o prietenie strânsă cu Evghenia Yaroshynska, a participat activ la cercurile literare ucrainene și a dezvoltat legături apropiate cu scriitori ucraineni de marcă ca de exemplu Lesia Ukrainka, Vasil Stefanik și Mihailo Koțiubinski.

În anul 1903, a paralizat parțial și nu a mai putut participa la evenimentele comunității. Sănătatea sa s-a deteriorat în mod continuu în perioada primului război mondial și, în anul 1925, ea a călătorit la Praga pentru a urma un tratament medical, fiind primită cu multă căldură de către expatriații ucraineni de acolo. Scrierile sale au influențat mișcarea femeilor ucrainene din America de Nord și, ulterior, când s-a aflat în nevoie, a primit ajutoare financiare de la mai multe organizații ale femeilor ucrainene din străinătate. A apucat să vadă începerea celui de-al doilea război mondial, încetând din viață la data de 21 martie 1942 în orașul Cernăuți.

În lunga și productiva sa carieră, Olga Kobyleanska, care a rămas întotdeauna credincioasă principiilor sale, a creat un număr mare de poveștiri scurte, poeme epice, nuvele și romane. La sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ea a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari prozatoare ale școlii moderniste ale literaturii ucrainene.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

Olga Kobyleanska şi Lesia Ukrainka (1901).

Olga Kobyleanska și-a început cariera literară cu povestirea "Liudina" publicată în revista Zoria (în ucraineană Зоря) din Liov. A devenit o susținătoare a independenței și emancipării femeilor în romanul său "Țarivna" (Cernăuți, 1895). După aceasta, Kobyleanska a publicat aproape 20 de nuvele și romane, cele mai cunoscute dintre ele fiind: "Natura" (1895), "Bătălia" (1896), "Analfabeta" (1897), "Valse melancolique" (1898) și "Pământ"(1901).

Apariția Olgăi Kobyleanska pentru prima oară în ziarele de limbă ucraineană în anul 1894 a fost primită favorabil atât în Ucraina de Vest, cât și în cea de Est. Lucrările sale au început să fie traduse în limba rusă de către autori ca Olena Pchilka. În compensație, Kobyleanska a tradus literatura ucraineană în germană, inclusiv operele lui Pchilka, Kobrynska și Ukrainka.

Kobyleanska a obținut aprecierea din partea contemporanilor cu romanul Țarivna ("Prințesa"), scris sub forma unui jurnal. Publicat în anul 1896, acesta este unul dintre primele încercări ale unui scriitor ucrainean de a scrie un roman psihologic în care evenimentele sunt prezentate prin intermediul experienței interioare al tinerei femei mândre, morale, inteligente și rafinate.

Această eroină, ca și multe din protagonistele romanelor Olgăi Kobyleanska, prezintă o filosofie de viață asemănătoare cu cea a autoarei, sensibilitatea sa rafinată, simțurile sale estetice, dar și dezgustul său față de vulgaritatea și materialismul vieții în care trăia. Într-adevăr, se spune că așteptările pe care le avea Kobyleanska de la oameni erau așa de ridicate încât ea avea doar puține prietene apropiate și nu a fost niciodată căsătorită deoarece a eșuat în găsirea perechii ideale.

Multe din operele sale - inclusiv romanele Liudyna ("O persoană", 1891) și Țarivna ("Prințesa", 1895) - au ca personaje principale femei educate și emancipate, care sunt oprimate de către o societate filistină, provincială. În aceste lucrări se observă o serie de elemente semiautobiografice, influența scriitorilor George Sand și Friedrich Nietzsche fiind evidentă. Simbolistă de factură neoromantică, ea a descris lupta dintre bine și rău și forța mistică a naturii (în povestirea scurtă Bătălia ("Bytva"), predestinarea, magia și iraționalul în multe din nuvelele sale care descriu viața țărănească, dar și în romanele sale cele mai cunoscute "Pământ (1901) și Duminica dimineața ea a cules ierburi" ("V nediliu rano zillia kopala", 1909). Opera sa este cunoscută prin descrierile sale lirice, impersonale ale naturii și prin portetizările psihologice subtile.

Opera Olgăi Kobyleanska a fost publicată în mai multe ediții. Colecția sa de opere integrale a fost publicată în 2 rânduri: în perioada 1927–1929 (9 vol.) și 1962–1963 (5 vol.).

Aprecieri postume[modificare | modificare sursă]

După moartea scriitoarei, în anul 1944, s-a deschis la Cernăuți un muzeu literar memorial.

După ocuparea Bucovinei de către URSS, strada centrală din orașul Cernăuți, inițial denumită Strada Iancu Flondor, a primit denumirea de Strada Olga Kobyleanska, iar Teatrul Muzical-Dramatic a devenit Teatrul Olga Kobyleanska. De asemenea, în memoria sa, a fost ridicat un monument în acest oraș.

În anul 2003, în orașul natal al scriitoarei, Gura Humorului, a fost instalat bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, odată cu aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa. Bustul a fost realizat în Ucraina având înscris pe soclul său semnătura scriitoarei. [2]

În prezent, două romane ale Olgăi Kobyleanska și anume: “Zemlea” și ”U nediliu rano zillia kopala" figurează în materia pentru examenul de bacalaureat pentru disciplina Limba ucraineană, conform programei elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării din România.

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • La Sânt Ion ("У св. Івана") (1890)
  • O persoană ("Людина") (1891)
  • Prințesa ("Царівна") (Cernăuți, 1895)
  • Natura ("Природа") (1895)
  • Bătălia ("Битва") (1896)
  • Analfabeta ("Некультурна") (1897)
  • Valse melancolique ("Меланхолійний вальс") (1898)
  • Pământ ("Земля") (1901)
  • Duminica dimineața ea a cules ierburi ("В неділю рано зілля копала") (1909)
  • Banca sătească ("Банк рустикальний")
  • Pe câmp ("На полях")
  • E timpul ("Час")

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Olga Kobîleanska - "Pămînt" (Ed. pentru Literatură Universală, București, 1964) - traducere din limba rusă de Marcel Gafton și Eugen Mihaiciuk; conține romanul "Pământ" și povestirile "Peste hotar", "Banca sătească" și "La Sînt Ion"; 352 p.; tiraj 8.125 exemplare

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi. A biographical dictionary of women's movements and feminisms. Central European University Press, 2006
  2. ^ Evenimentul, 8 decembrie 2004 Manifestare omagială dedicată scriitoarei Olga Kobyleanska

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • L. Kohut (ed.) - Ol’ha Kobylians’ka: Al’manakh u pam'iatku ïï soroklitn’oï pys’mennyts’koï diial’nosty (1887–1927) (Cernăuți, 1928)
  • *** - Ol’ha Kobylians’ka: Statti i materialy (Cernăuți, 1958)
  • O. Kushch - Ol’ha Kobylians’ka: Bibliohrafichnyi pokazhchyk (Kiev, 1960)
  • O. Babyshkin - Ol’ha Kobylians’ka (Lvov, 1963)
  • *** - Ol’ha Kobylians’ka v krytytsi ta spohadakh (Kiev, 1963)
  • N. Tomashuk - Ol’ha Kobylians’ka (Kiev, 1969)
  • O. Kopach - Movostyl’ Ol’hy Kobylians’koï (Toronto, 1972)
  • V. Vozniak - Pro Ol’hu Kobylians’ku: Novi materialy, rozdumy, znakhidky (Kiev, 1983)
  • Z. Huzar - Ol’ha Kobylians’ka: Seminariï (Kiev, 1990)
  • Maxim Tarnawsky - The Dulaity of Ol’ha Kobylianska în volumul "Kobylianska, Ol’ha. On Sunday Morning She Gathered Herbs" (Edmonton–Toronto, 2001)

Legături externe[modificare | modificare sursă]