Iezerul Șurianul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Iezerul Șurianul
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Lacul Sureanu,Muntii Sureanu,Romania.jpg
Harta locului unde se află Iezerul Șurianul
Harta locului unde se află Iezerul Șurianul
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Alba county CoA.pngJudețul Alba
 România
Cel mai apropiat oraș Cugir
Coordonate Coordonate: 45°34′51″N 23°30′17″E / 45.58083°N 23.50472°E / 45.58083; 23.5047245°34′51″N 23°30′17″E / 45.58083°N 23.50472°E / 45.58083; 23.50472[1]
Suprafață 20 ha
Înființare 1969, declarat în 2000
Administrator CJ Alba[2]

Iezerul Șurianul este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba[3].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea de sud-est a masivului Șureanu (grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului carpatic al Meridionali), respectiv în extremitatea sud-vestică a județului Alba, la granița către județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cugir.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[4] și are o suprafață de 20 ha[5].

Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - Frumoasa[6] și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari în alunecarea și un lac glaciar înconjurat de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor.

Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru (pinus cembra), molid (Picea Abies), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), afin (Vaccinum myrtillus L.).

La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia Leucorchis albida, o orhidee sinonum al speciei Pseudorchis albida[7]

În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (''Triturus alpestris), un amfibian protejat prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)[9].

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserica "Sf. Arhangheli" și "Sf. Treime" din Cugir, construcție 1808, monument istoric (cod LMI AB-II-m-B-00213).
  • Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Vinerea.
  • Situl arheologic „Cetățuia" de la Cugir (așezare fortificată cu val de pământ și necropolă tumulară datate în sec. III a. Chr.-I p. Chr., Latène, Cultura geto - dacică).
  • Frumoasa - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană, Natura 2000 în România.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj