Lacul Herăstrău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lacul Herăstrău
Lacul Herastrau - Vaporasul.jpg

Vaporaș pe Lacul Herăstrău
Administrație
Țară/Țări  România
Oraș București
Geografie
Coordonate 44°28′31″N 26°04′55″E / 44.47532°N 26.08207°E / 44.47532; 26.08207
Suprafața lacului 74 ha

Lacul Herăstrău este un lac antropic, situat în nordul orașului București, amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval.

Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 m, iar a insulelor de pe lac de 1.600 m. Nivelul normal de retenție (NNR) este de 79,50 m, suprafața la NNR este de 77 ha, lungimea este de 3,50 km iar volumul de apă de cca. 1,5 milioane mc.[1]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Denumirea lacului Herăstrău vine de la forma populară a denumirii fierăstrăului; lângă heleșteul cumpărat de Șerban-Vodă Cantacuzino se afla un fierăstrău de tăiat lemne pus în mișcare de râul Colentina. El s-a dovedit rentabil pentru moșie în fasonarea lemnului pentru construcțiile din Capitală.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Lacul a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930 - 1935, a unei zone mlăștinoase aflată pe atunci la marginea orașului. Arhitectul acestei schimbări a fost Nicolae Caranfil, cel care a electrificat Bucureștiul și i-a dezvoltat rețeaua de apă și canalizare, și care a proiectat sistematizarea bălților din jurul Capitalei – Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri.[2][3]

Lacul are o suprafață de 74 hectare. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina. Este folosit pentru sport și pentru agrement.

Malurile lacului sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor. Înălțimea redusă a acestor diguri este contrabalansată de suprafața mare a lacului, asigurându-se, la nevoie, retenția unui volum mare de apă.

Lacul Herăstrau are o suprafață de circa 74 ha, iar aleea ce înconjoara lacul are o lungime de 5,92 km.[4] Lacul are un volum de 2.300.000 m³ de apă, un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km, lățimea între 50 - 1000 m și o adâncime de 1 la 5 m[5].

În perioada comunistă, pe malul lacul lacului funcționau 32 de baze sportive ale cluburilor, asociațiilor și școlilor sportive bucureștene.[2]

În perioada de după 1989, majoritatea bazelor nautice ale cluburilor sportive existente pe suprafața terenului au fost rase de la sol și înlocuite cu restaurante și vile de lux.[2][6][7][8]

Calitatea apei[modificare | modificare sursă]

În urma analizelor apei efectuate de Administrația Națională Apele Romane (A.N.A.R.) și a Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (A.L.P.A.B.), s-au constatat următoarele:[9]
În lacul Herăstrău pH-ul nu depășește limitele maxime admise și nici amoniul sau nitrații, însă nitriții depășesc izolat limita de 0,3 mg/l, ajungând la 0,42 mg/l. Metalele grele depășesc și ele limitele maxime admise, cadmiul ajunge la valoarea maximă de 67,5, cuprul la valoarea de 1050 μg/l, iar plumbul la valoarea de 146 μg/l, zincul însă nu depășește limitele maxime admise. Fosforul ajunge la valoarea maximă de 9,11 mg/l, depășind limita maximă admisă de 1,2 mg/l. Este semnalată prezența germenilor patogeni precum streptococi fecali, bacterii coliforme fecale și E. coli.

Ecluza[modificare | modificare sursă]

Ecluza de legătură între Lacul Herăstrău și Lacul Floreasca

Ecluza Lacului Herăstrău a fost construită în perioada 1933-1936, în locul în care existase un baraj vechi, care deservea o moară.[10]

Ecluza este amplasată pe malul stâng al Lacului Herăstrău și face legătura cu Lacul Floreasca. Alături de funcția de agrement, permițând călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca și înapoi, ecluza va îndeplini și funcția de golire suplimentară a Lacului Herăstrău către Lacul Floreasca, atunci când ploile abundente ar duce la creșterea excesivă a nivelului apei și ar pune în pericol o zonă din București. [11]

Ecluza inițială[modificare | modificare sursă]

Proiectul ecluzei inițiale aparține inginerului Dorin Pavel. Scopul secundar al proiectului, pe lângă plimbarea cu vaporașe de pe un lac pe altul, era ca ecluza să servească drept model, redus la scară, pentru viitoarele ecluze de pe canalul București-Oltenița, care era în fază de proiectare înainte de al Doilea Război Mondial. Inaugurarea ecluzei și a barajului s-a făcut în cursul “lunii Bucureștilor”, în primul vaporaș care a trecut prin ecluză aflându-se și regele Carol al II-lea al României.[12]

După ce ecluza Herăstrău a fost dată în folosință în anul 1940, aceasta a funcționat o perioadă scurtă de timp, pentru plimbări de agrement cu ambarcațiuni mici. Nefiind întreținută, cu timpul, funcțiunea de ecluză a fost abandonată, fiind transformată în descărcător suplimentar pentru perioadele de ape mari.[13]

Ecluza reabilitată[modificare | modificare sursă]

După 70 de ani de la construire, 50 de ani de nefuncționare și mai bine de un an de lucrări de reabilitare, ecluza a fost repusă în funcțiune în luna septembrie 2007[11], redându-i-se forma și aspectul inițial, precum și funcțiunea pentru care a fost creată, fiind însă modernizate mecanismele de acționare a echipamentelor hidromecanice, atât electric cât și manual. După reabilitare, ecluza își menține și rolul secundar de descărcător suplimentar în perioadele de ape mari.[13]

După ce se traversează lacul Herăstrău, vaporașul intră în ecluză, se închid porțile din amonte, apa scade cu patru metri până ajunge la nivelul lacului Floreasca, după care porțile din aval se deschid și ambarcațiunea își continuă cursa până la podul Floreasca.[14]

Caracteristicile ecluzei reabilitate[modificare | modificare sursă]

Dimensiunile utile ale ecluzei sunt:[13]

  • Lungimea: 19,40 m
  • Lățimea: 4,40 m.

Având aceste dimensiuni, prin Ecluza Herăstrău pot tranzita, în prezent, vase cu următoarele dimensiuni maxime:[13]

La trecerea prin ecluză, ambarcațiunile așteaptă 12 minute ca apa să se golească, respectiv să revină la nivelul normal.[16] Tranzitul din Lacul Herăstrău în Lacul Floreasca se face în doar 28 de minute, timp care include și etapa de ecluzare (coborârea și ridicarea vaporului între cele două lacuri).[17]

Muzeul ecluzei[modificare | modificare sursă]

Muzeul ecluzei

Lângă ecluză a fost amenajat Muzeul Ecluzei, care expune câteva piese care au făcut parte din primul sistem de ecluzare care a existat în București, inclusiv una din porțile de lemn care închidea ecluza.[16]

Parcul Herăstrău[modificare | modificare sursă]

Pe malurile lacului s-a dezvoltat Parcul Herăstrău acesta ocupând o suprafață de circa 110 ha.

În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări rare.

Lacul Herăstrău - panoramă

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Consiliul General al Municipiului București - HOTĂRÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici conform documentației de avizare a lucrărilor de intervenție privind „Apărări de mal lac Herăstrău, inclusiv apărări de mal insule Herăstrău"
  2. ^ a b c Rechinii care au scufundat canotajul românesc. ÎNAINTE ȘI DUPĂ: cum au rămas sportivii cu barca pe uscat, 23 iunie 2015, Marian Sultănoiu, Gândul, accesat la 24 iunie 2015
  3. ^ Părintele cartierului Primăverii, medaliat la New York, 14 februarie 2011, Ionuț Stănescu, Evenimentul zilei, accesat la 24 iunie 2015
  4. ^ Parcul Herăstrău
  5. ^ Prezentare generala a Sectorului 1
  6. ^ Un om curajos! Hărțuit timp de 10 ani și amenințat cu moartea, antrenorul Liviu Doară și-a apărat clubul și parcul de acești RECHINI din Herăstrău, 23 iunie 2015, Marian Sultănoiu, Gândul, accesat la 24 iunie 2015
  7. ^ „Ne-ai încurcat socoteli de sute de milioane de euro. Ai grijă pe unde traversezi!” Dl. Doară, omul care a avut curajul să restituie Herăstrăul bucureștenilor, amenințat cu moartea de mafia imobiliară, 21 iunie 2015, Marian Sultănoiu, Gândul, accesat la 24 iunie 2015
  8. ^ Magistrați: "Cele șapte hectare din Parcul Herăstrău revin domeniului public". Decizia este definitivă!, 12 mai 2015, Ionel Stoica, Evenimentul zilei, accesat la 24 iunie 2015
  9. ^ Stelian Valentin Stănescu: Aspecte ale calității apei râului Colentina pe traseul din municipiul București (România), în Ecoterra, no. 27, 2011
  10. ^ Prima ecluză din București
  11. ^ a b Ecluza Herăstrău a fost deschisă
  12. ^ Caietele de amintiri ale profesorului Dorin Pavel
  13. ^ a b c d Lacul Herastrau - ecluza
  14. ^ Hai la o plimbare cu vaporașul prin ecluză!
  15. ^ Un milion de euro aruncați de primărie pe apa Herăstrăului
  16. ^ a b Știați că în Parcul Herăstrău e expusă o poartă care a separat lacurile Herăstrău și Floreasca la 1938?
  17. ^ Plimbari cu vaporasul pe lacurile Herastrau si Floreasca

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lacul Herăstrău