Cheile Plaiului
| Cheile Plaiului | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  Județul Alba  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Baia de Arieș |
| Coordonate | 46°24′18″N 23°30′30″E / 46.40500°N 23.50833°E[1] |
| Suprafață | 2 ha |
| Lungime | 1,20 km |
| Înființare | 1999, declarat în 2000 |
| Administrator | GAL MMTMM[2] |
Modifică date / text  | |
Cheile Plaiului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba[3].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în partea nord-estică a Munților Trascăului, pe cursul superior al Văii Izvoarele, în extremitatea nordică a județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în partea vestică a satului Izvoarele.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[4] și are o suprafață de 2 ha[5].
Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară Munții Trascăului[6]) reprezintă un relief modelat în calcare, alcătuit din creste desprinse din versantul sudic al Vârfului Cornului (chei, vârfuri, coloane, abrupturi, ace, pante cu grohotișuri, rupturi de pante), ce conferă locului un peisaj deosebit.
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
În arealul rezervației au fost identificate 6 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor.
Flora este alcătuită din vegetație forestieră cu specii de gorun (Quercus petrea), în asociere cu cer (Quercus ceris), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), zadă (Larix decidua) sau mesteacăn (Betula pendula).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiști și stâncărie, cu specii de: pelin de stâncă (Artamisia alba), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), căpșuniță (Cephalanthera damasonium), trâmbița ciobanului (Gentianopsis ciliata), ochincea (Gentiana cruciata), ruginiță (Asplenium ruta-muraria), feriguță (Asplenium adulterinum), stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica), mătăciune (Dracocephalum austriacum), coada iepurelui (Sesleria caerulea), colilie (Stipa pulcherrima) sau iarba cășunăturii (Saxifraga cuneifolia).
Fauna este una diversificată, cuprinzând atât specii de mamifere și păsări cât și amfibieni și reptile, dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN); astfel: mamifere cu specii de urs carpatin (Ursus arctos)[8], lup (Canis lupus)[9], pisică sălbatică (Felis silvestris)[10], râs eurasiatic (Lynx lynx)[11], pârșul de alun (Dryomys nitedula)[12]; păsări: acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), cuc (Cuculus canorus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar (Ficedula parva), alunarul (Nucifraga caryocatactes), pițigoi ul de creastă (Lophophanes cristatus); reptile și amfibieni: vipră (Vipera berus), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), triton cu creastă (Triturus cristatus)[13], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[14], broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria)[15], brotacul verde de copac (Hyla arborea).
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Livezile, construcție 1611, monument istoric (cod LMI AB-II-m-A-00244).
- Schitul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Livezile.
- Cetatea Trascăului, monument istoric (cod LMI AB-II-m-A-00208).
- Situl arheologic de la Livezile (așezare și necropolă tumulară atribuite Epocii bronzului timpuriu).
- Munții Trascăului.
- Aria naturală Cheile Vălișoarei.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Cheile Plaiului - Website Arhivat în , la Wayback Machine.
- Direcția Silvică Alba - Cheile Plaiului Arhivat în , la Wayback Machine., silvaab.ro
- Cheile Plaiului, Cetatea Trascăului și zonele înconjurătoare, karpatenwilli.com
- Drumul cheilor în județul Alba - Cheile Plaiului Arhivat în , la Wayback Machine., cheileinalba.ro
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Cheile Plaiului (coordonate); accesat la 14 martie 2014
- ^ Grupul de Acțiune Locală din Munții Metaliferi, Trascăului și Muntele Mare; accesat la 14 martie 2014
- ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Plaiului - delimitarea ariei protejate, accesat la 15 februarie 2012
- ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 martie 2014
- ^ Agenția pentru Protecția Mediului Alba - Arii protejate din județul Alba (pag. 90) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 martie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Munții Trascăului - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 martie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Ursus arctos; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Canis lupus; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Felis silvestris; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Lynx lynx; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Dryomys nitedula; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 14 martie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 14 martie 2014
