Comuna Baia de Criș, Hunedoara
Baia de Criș | |
— comună — | |
![]() | |
Baia de Criș (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 46°10′28″N 22°42′55″E / 46.174444444444°N 22.715277777778°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 87745 |
Reședință | Baia de Criș |
Sate componente | Baia de Criș, Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rișca, Rișculița, Țebea, Văleni |
Guvernare | |
- Primar | Mihaiu Liviu Gorcea[*][3] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 89,72 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 2611 locuitori |
- Densitate | 32 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 337005 |
Prefix telefonic | +40 x54 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Localizarea în cadrul județului | |
Baia de Criș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
Modifică date / text ![]() |
Baia de Criș, mai demult Baia Crișului (în germană Altenburg, în maghiară Körösbánya, Fehérkörösbánya, Nagybánya) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baia de Criș (reședința), Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rișca, Rișculița, Țebea și Văleni.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Baia de Criș
Români (97,97%)
Necunoscută (1,72%)
Altă etnie (0,3%)
Componența confesională a comunei Baia de Criș
Ortodocși (95,02%)
Baptiști (1,83%)
Necunoscută (1,8%)
Altă religie (1,34%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baia de Criș se ridică la 2.611 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.031 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,97%). Pentru 1,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,02%), cu o minoritate de baptiști (1,84%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Baia de Criș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihaiu Liviu Gorcea[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
Partidul PRO România | 1 | ||||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Uniunea Salvați România | 1 |
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Căraci, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn "Adornirea Maicii Domnului" din satul Lunca, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric
- Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Baia de Criș, construcție 1780, înstrăinată obștei unite în 1844[6]
- Biserica franciscană din Baia de Criș, construită în secolul al XV-lea
- Biserica reformată, construcție secolul al XVIII-lea
- Casa memorială "Avram Iancu"
- Complexul muzeal Țebea
- Gorunul lui Horea de la Țebea
- Valea Crișului Alb
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Ladislau Banyai (1907 - 1981), istoric maghiar, membru corespondent al Academiei Române și deputat în Marea Adunare Națională.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Căraci
- Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara
- Mănăstirea franciscană din Baia de Criș
- Gorunul lui Horea
- Țara Zarandului
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
- Crișul Alb la Baia de Criș
- Obeliscul lui Iancu (inaugurat în 1972, la centenarul morţii acestuia şi amplasat în parcul central al comunei)
- Sediul fostei prefecturi a comitatului Zarand, condusă de Ioan Buteanu în timpul Revoluției de la 1848
- Bustul lui Avram Iancu de lângă clădirea fostei prefecturi (monument istoric)
- Bustul lui Avram Iancu din curtea școlii care îi poartă numele (monument istoric)
- Biserica ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae”
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Liorean Gheorghe Banciu, Monumente de artă și arhitectură românească, Sibiu, 2010
|
|