Petrila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petrila
—  Oraș  —
Petrila
Petrila
Stemă
Stemă
Petrila se află în România
Petrila
Petrila
Petrila (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°27′0″N 23°25′12″E / 45.45000°N 23.42000°E / 45.45000; 23.4200045°27′0″N 23°25′12″E / 45.45000°N 23.42000°E / 45.45000; 23.42000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA 87077
Atestare documentară 1493

Reședință Petrila[*]
Componență Petrila[*], Cimpa, Jieț, Răscoala, Tirici

Guvernare
 - Primar Vasile Jurca[*][3] (PSD, )

Altitudine 675 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 22692 locuitori
 - Densitate 74 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 25.840 locuitori

Fus orar UTC+2

Localități înfrățite
 - Szentgotthárd Ungaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Petrila
Poziția localității Petrila

Petrila este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Cimpa, Jieț, Petrila (reședința), Răscoala și Tirici. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la est de masivul Șurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroșani.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Petrila

     Români (88.0%)

     Maghiari (4.61%)

     Necunoscută (6.42%)

     Altă etnie (0.96%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Petrila

     Ortodocși (75.99%)

     Romano-catolici (5.78%)

     Reformați (2.22%)

     Penticostali (6.51%)

     Martori ai lui Iehova (1.23%)

     Necunoscută (6.57%)

     Altă religie (1.66%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Petrila se ridică la 22.692 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 25.840 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88%), cu o minoritate de maghiari (4,62%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,99%), dar există și minorități de penticostali (6,52%), romano-catolici (5,78%), reformați (2,23%) și martori ai lui Iehova (1,24%). Pentru 6,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Petrila - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Petrila este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Vasile Jurca[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 6                        
Candidat independent 1                        

Climă[modificare | modificare sursă]

Umezeala aerului este relativă, media lunară a umezelii aerului fiind mai ridicată în sezonul rece (84-88%) și mai scăzută în cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se înregistrează în intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasa este luna iunie cu 120-140 ml în medie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Petrila în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg266.jpg

La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X) [sursă?], cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în 1501, lânga acestea se amintește Kaprisowar (Căprișoara), în Vulcan, ca fiindu-i proprietăți "ab antiquo". Chiar și mai înainte, în jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O data cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Rezervațiile naturale “Cheile Jiețului” (10 ha) și "Cheile Taia" (2 ha).

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Eroilor Români. Opera comemorativă, înaltă de 3 m, a fost amenajată ca „Un omagiu eroilor necunoscuți, morți pentru patrie“. Are forma unui templu, fiind compusă din piatră și beton.

Resursele subsolului[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a stratelor purtătoare de cărbune din Bazinul Văii Jiului care prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 km². Cărbunii de aici sunt de vârstă terțiară și se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100–125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii din Bazinul Văii Jiului, considerați în trecut drept cărbuni bruni, potrivit clasificării internaționale în vigoare, sunt repartizați astăzi la grupa huilei.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petrila