Franz Nopcsa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Franz Nopcsa
BaronNopcsa.jpg
Date personale
Născut [1][2] Modificați la Wikidata
Transilvania, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Viena, Republica Austriacă[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupație paleontolog[*]
etnolog[*]
albanologist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea din Viena

Franciscus Ladislaus Georgius Nopcsa, baron de Silvașul de Sus, cunoscut și drept Franz Nopcea (de la Noapte in limba română), Felső-Szilvási báró Nopcsa Ferenc (magh.), sau, în literatura internațională, Franz Nopcsa, n. 3 mai 1877, la Deva, Transilvania, Imperiul Austro-Ungar, d. 25 aprilie 1933, la Viena (Austria). A fost un baron maghiar transilvănean, aventurier, erudit, etnolog și paleontolog. Este recunoscut ca unul dintre fondatorii paleobiologiei și a studiilor de albanologie. Primele sale descoperiri paleontologice au avut loc în depresiunea Hațeg, unde își avea moșia (vezi Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”).

A fost unul dintre cei mai activi și mai prolifici savanți ai începutului de secol XX. A revoluționat paleontologia cu teorii aflate cu mult înaintea vremii: Teoria nanismului insular - cauză a apariției dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, Teoria dimorfismului sexual al dinozaurilor, Teoria originii păsărilor din dinozauri, Teoria comportamentelor sociale complexe la dinozauri, Teoria sângelui cald la reptilele din Mezozoic. A mers atât de departe cu studiile sale încât a început să imagineze cum arătau dinozaurii, cum se mișcau, cum trăiau și a pus bazele paleobiologiei, știință pe care a numit-o pe atunci paleo-fiziologie. A descoperit și clasificat 9 specii de dinozauri și vertebrate reptiliene din Cretacic. A publicat peste 100 de lucrări de paleontologie și paleobiologie.

   Nu i-a fost străin nici domeniul zoologiei și anatomiei, publicând 6 lucrări ample despre acest subiect.

  În domeniul geologiei și geografiei a realizat primele studii sistematice ale Țării Hațegului și ale Albaniei de Nord, publicând prima hartă geologică a Albaniei, hartă care se folosește și astăzi. A publicat aproape 50 de lucrări științifice în acest domeniu.

   A învățat singur arheologie și etnografie și a publicat peste 30 de lucrări științifice având drept subiect Albania și țările balcanice. Vorbea cursiv albaneza și încă 8 limbi străine.

  Tot singur a învățat să facă poze și astfel a ajuns un excelent fotograf, realizând, pe lângă sutele, poate chiar miile de fotografii necesare studiului geologic și paleontologic, superbe fotografii de peisaj și chiar de studio. Unele dintre fotografiile sale au devenit vederi și au circulat, la acea vreme, ca amintiri din diferite zone.

Cariera sa militară, ca husar în armata imperială, a culminat cu poziția de locotenent major, fiind unul dintre cei numai trei comandanți ai trupelor de voluntari albanezi din timpul Primului Război Mondial. Tot ca militar, dar de data aceasta ca spion, a avut contribuții atât de importante în Primul Război Mondial încât a fost decorat.

    Va rămâne pentru totdeauna o personalitate puternică, ce a marcat profund studiul paleontologiei și albanologiei, a participat direct la scrierea istoriei și, astfel, la realizarea prezentului pe care îl trăim astăzi, fiind o valoare universală, pentru că el a fost ultimul reprezentant al unei vechi familii transilvănene, având rădăcini românești și maghiare, cu o adâncă prețuire pentru tronul Austriac, dar care, poate mai mult decât orice, în cea mai prolifică perioadă a vieții sale, a iubit Albania și pe albanezi.

Repere ale vieții lui Franz Nopcsa:

  • La 18 ani găsește primele oase de dinozaur, la Sânpetru.
  • La 19 ani dezvoltă prima lucrare științifică realizată vreodată despre geologia Țării Hațegului.
  • La 20 de ani devine autodidact și învață osteologia pentru a putea cerceta și descrie fosilele de dinozauri.
  • La 22 de ani publică prima sa lucrare de paleontologie și numește o nouă specie de dinozauri – Limnosaurus Transilvanicus.
  • Tot la 22 de ani își începe călătoriile prin Balcani.
  • La 26 de ani devine Doctor în Științe.
  • Timp de 10 ani întreprinde mai multe călătorii în zonele locuite de albanezi – Macedonia, Kosovo, Albania și Muntenegru, studiază cultura, limba, etnografia, arheologia, legile și istoria poporului, scrie numeroase materiale științifice și se alătură savanților care au pus bazele științei numite albanologie. În același timp dezvoltă lucrări ample de geologie, geografie și paleontologie și creează o nouă ramură de studiu – paleobiologia.
  • La 36 de ani este foarte aproape de a deveni Rege al Albaniei.
  • La 39 de ani, în calitate de locotenent de husari al armatei imperiale conduce trupe de voluntari albanezi în luptele din Primul Război Mondial.
  • La 39 și la 40 de ani, ca spion militar, activează deghizat în cioban în zona Munților Retezat.
  • La 40 de ani este decorat, pentru serviciile sale militare și de spionaj și primește din partea Imperiului Austro-Ungar Ordinul Crucea de Comandant a lui Franz Josef.
  • La 41 de ani este declarat inamic al statului Român și trebuie să părăsească domeniul de la Săcel.
  • La 42 de ani devine primul om care deturnează un avion, pe timpul Revoluției Bolșevice din Ungaria.
  • La 43 de ani primește grațierea din partea Regelui Ferdinand și este invitat să lucreze pentru Institutul Geologic Român. Se întoarce la Săcel, dar este atacat și bătut de localnici.
  • La 48 de ani devine director al Institutului Geologic Regal din Budapesta.
  • La 56 de ani se sinucide la Viena, refuzând un declin financiar nedemn.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Franz Nopcsa", Gemeinsame Normdatei, accesat la 2 mai 2014 
  2. ^ a b "Franz Nopcsa", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ "Franz Nopcsa", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014 

Legături externe[modificare | modificare sursă]