Comuna Hărău, Hunedoara
Hărău | |
— comună — | |
![]() | |
Hărău (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°54′02″N 22°57′25″E / 45.90055556°N 22.95694444°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 89801 |
Reședință | Hărău |
Sate componente | Hărău, Banpotoc, Bârsău, Chimindia |
Guvernare | |
- Primar | Lucian-Mihael Albu-Weber[*][3] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 49,86 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▲ 2231 locuitori |
- Densitate | 42 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Localizare în cadrul județului | |
Modifică date / text ![]() |
Hărău (în maghiară: Haró, în germană: Haren) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Banpotoc, Bârsău, Chimindia și Hărău (reședința).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Hărău
Români (89,42%)
Maghiari (5,87%)
Romi (1,47%)
Necunoscută (3,09%)
Altă etnie (0,13%)
Componența confesională a comunei Hărău
Ortodocși (80,27%)
Romano-catolici (1,74%)
Reformați (4,61%)
Penticostali (5,69%)
Creștini după evanghelie (2,59%)
Necunoscută (3,58%)
Altă religie (1,47%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hărău se ridică la 2.231 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.123 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,42%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,87%) și romi (1,48%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,28%), dar există și minorități de penticostali (5,69%), reformați (4,62%), creștini după evanghelie (2,6%) și romano-catolici (1,75%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Hărău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Lucian-Mihael Albu-Weber[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||
Uniunea Salvați România | 1 |
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de zid "Sfântul Nicolae" din satul Bârsău, construcție secolul al XVI-lea, monument istoric
- Biserica de zid "Sfântul Dumitru" din satul Hărău, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din satul Chimindia, construcție secolul al XVI-lea
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica Cuvioasa Paraschiva din Chimindia
- Biserica „Sfântul Nicolae” din Bârsău
- Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
|
|