Comitatul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Hunedoara
(Hunyad)
—  Varmeghie  —
Stemă
Stemă
Coordonate: 45°53′00″N 22°54′00″E / 45.88333333°N 22.9°E / 45.88333333; 22.9

Țară Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei
Atestare

Reședință Deva

Suprafață
 - Total 7.809 km²

Populație (1910)
 - Total 340.135 loc. locuitori
 - Densitate 43,6 loc./km²
Naționalități • români - 271.675 (79,87%)
• maghiari - 52.720 (15,49%)
• germani - 8.101 (2,38%)
În prezent în România

Prezență online

Poziția localității Comitatul Hunedoara (Hunyad)
Poziția localității Comitatul Hunedoara
(Hunyad)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Hunedoara (Hunyad)
Comitatul Hunedoara pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale

Comitatul Hunedoara, cunoscut și ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1784 apoi din nou între 1867 și 1918. Capitala comitatului a fost orașul Deva.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Hunedoara se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény), la nord-vest cu Comitatul Arad (Arad), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos), la est cu comitatele Alba de Jos (Alsó-Fehér) și Sibiu (Szeben). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul medieval Hunedoara, format probabil în secolul XI și atestat pentru prima oară ca Hungnod într-un catalog fiscal bisericesc Quietus Redditus din 1265, dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, cu un teritoriu mărit (cuprinzând ținutul Zărandului), prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.

În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul Hunedoara, odată cu întreaga Transilvanie istorică, a devenit un județ al României.

Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar).

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care:

  • Români -- 271.675 (79,87%)
  • Maghiari -- 52.720 (15,49%)
  • Germani -- 8.101 (2,38%)
  • Slovaci -- 1.024 (0,30%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Hunedoara erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Algyógy Algyógyalfalu --- Geoagiu
Brád Brád --- Brad
Déva Déva --- Deva
Hátszeg Hátszeg --- Hațeg
Kőrösbánya Kőrösbánya --- Baia de Criș
Marosillye Marosillye --- Ilia
Petrozsény Petrozsény --- Petroșani
Puj Puj --- Pui
Szászváros Szászváros --- Orăștie
Vajdahunyad Vajdahunyad --- Hunedoara
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Déva --- Deva
Hátszeg --- Hațeg
Szászváros --- Orăștie
Vajdahunyad --- Hunedoara

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.