Comuna Certeju de Sus, Hunedoara
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Certeju de Sus | |
| — comună — | |
 Biserica romano-catolică din satul Săcărâmb | |
 Certeju de Sus (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°58′26″N 22°58′13″E / 45.97388889°N 22.97027778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Hunedoara |
| SIRUTA | 89240 |
| Reședință | Certeju de Sus |
| Sate componente | Certeju de Sus, Bocșa Mare, Bocșa Mică, Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Vărmaga |
| Guvernare | |
| - Primar | Petru Adrian Cîmpian[*][4][5] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 89,65 km² |
| Populație (2011)[2][3] | |
| - Total | ▼ 3126 locuitori |
| - Densitate | 38 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 337190 |
| Prefix telefonic | +40 x54 [1] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bocșa Mare, Bocșa Mică, Certeju de Sus (reședința), Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului și Vărmaga.
Generalități[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 2002, Certeju de Sus avea o populație de 456 de locuitori (2002).
Zona Certej este o zonă minieră recunoscuta încă din 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer din Munții Apuseni. Prima topitorie de aur din Certej a fost deschisă în 1763 și a funcționat 119 ani.
Unul dintre locurile atractive ale așezării este Stânca lui Horea care marchează locul in care minerii din Certej, Hondol și Săcărâmb au fost mobilizați să se alăture răscoalei țărănești din 1784.
Zona lacului de acumulare se află la aproximativ 2 km distanță de centrul localității Certej. Tăul Făerag (cum mai este numit lacul), este cel mai vechi lac de acumulare din județul Hunedoara, cu o suprafață de 4 ha și o adâncime de pânâ la 8,7 m.
Zona oferă posibilități reduse de cazare la cabană, proprietate Romsilva (Ocolul Silvic).
Obiceiurile de Paște și de Crăciun se păstrează neschimbate.
Inchiderea minelor[modificare | modificare sursă]
Decizia și motivarea închiderii multor mine din România s-a făcut prin Hotărârea nr. 615 din 21 aprilie 2004 a guvernului, de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Certeju de Sus
Români (95,64%)
Necunoscută (3,58%)
Altă etnie (0,76%)
Componența confesională a comunei Certeju de Sus
Ortodocși (87,84%)
Romano-catolici (1,11%)
Penticostali (2,01%)
Baptiști (3,64%)
Necunoscută (3,77%)
Altă religie (1,59%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Certeju de Sus se ridică la 3.126 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.456 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,65%). Pentru 3,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,84%), dar există și minorități de baptiști (3,65%), penticostali (2,02%) și romano-catolici (1,12%). Pentru 3,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Certeju de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Adrian Cîmpian[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 3 | |||||
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Ferenc Lönhart (1819 - 1897), episcop catolic;
- Ion Armeanca (1899 - 1954), astronom, profesor universitar, director al Observatorului din Cluj.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Site-ul Primăriei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Hotărârea nr. 615 din 21 aprilie 2004 de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010 (MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004)
- Viața în Certeju, cianuri sau foame, 27 septembrie 2012, Adevărul
| |||||||||||||||||||
| |||||||||||||