Religia în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Viața în
România

Cultura
Politica
Educația
Economia
Arta
Sărbători
Limbile
Drepturile omului
Religia
Structura socială
Standardul de viață
modifică  cutie
Harta religiilor (2002)

România nu are o religie de stat (conform art. 29 (5) din Constituția României, cultele religioase sunt autonome față de stat).[1] Conform recensământului din 2011, 16.307.004 cetățeni, reprezentând 86,45% din populație, s-au declarat ortodocși, 870.774 s-au declarat romano-catolici (4,62% din populație), 600.932 reformați (3,19%), 362.314 penticostali (1,92%), 150.593 greco-catolici (0,8%), 112.850 baptiști (0,6%) ș.a.m.d.[2] În Dobrogea, există o minoritate islamică (0,34%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un număr mic de atei (0,11%), agnostici, persoane care sunt nereligioase (0,1%) și persoane fără o religie declarată.[2] Conform Annuario Pontificio, buletinul oficial al Sfântului Scaun, în aceeași perioadă, recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române).[3]

Potrivit unui studiu mondial, „Religiosity and Atheism Index”, realizat de institutul Gallup International, România se află în top 10 cele mai religioase țări din lume.[4] Astfel, România se clasează pe locul șapte în lume, 89% din populație declarând că este religioasă, fiind singura țară din Uniunea Europeană care apare în top 10.[4] Raportul mai arată că România este printre puținele țări în care numărul credincioșilor a crescut din 2005 până în 2012, de la 85% până la 89% persoane care se declară religioase.[4]

În România sunt, la nivelul anului 2015, 18.436 de lăcașuri de cult.[5] Din acestea, 14.765 sunt biserici, 359 de capele, 1.096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi.[5] În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașuri de cult în toată țara.[6]

Finanțarea bugetară a statului român, destinată construirii și renovării de biserici, a fost de 130 de milioane de lei în anul 2014 și de 41,198 milioane de lei în anul 2015.[7]

Cadrul legal[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul actual al României, mai exact în Transilvania, prin Edictul de la Turda din 1568, a fost aplicată pentru prima oară în Europa, „Declarația privitoare la toleranța religioasă”.

În prezent, viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat în articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume și viață pe care le au. Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform Constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase, sunt interzise.

Cadrul legal al funcționării cultelor religioase, așa cum era definit de decretul 177/1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948, permitea imixtiunea masivă a statului comunist în chestiuni care privesc libertatea religioasă și de conștiință, chestiuni ce țin de viața privată a fiecăruia. Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de Biserica Ortodoxă Română, care a motivat atitudinea sa prin dorința de revenire la situația consacrată de Constituția României din 1923, când Biserica Ortodoxă Română și cea Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat față de celelalte culte religioase.[8] Biserica Ortodoxă Română mai cerea și ca înregistrarea unui nou cult să fie condiționată de adeziunea a cel puțin 0,5% din populația țării. În acest fel BOR urmărea obstrucționarea unor culte și grupări religioase, fapt ce contravine principiului libertății religioase. De curând, Biserica Ortodoxă Română a renunțat la aceste cerințe și a promovat adoptarea în regim de urgență a unui proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR.

Calitatea de cult recunoscut de stat se dobândește prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Culturii și Cultelor, de către asociațiile religioase care îndeplinesc criterii de durabilitate, stabilitate și interes public. Criteriile au în vedere ca asociațiile religioase să fie constituite legal și să funcționeze pe teritoriul României de cel puțin 12 ani și ca membrii cetățeni români să reprezinte 0,1% din populația României conform ultimului recensământ.[9] Pentru a dobândi statut juridic asociația religioasă trebuie să fie alcătuită din cel puțin 300 de persoane (0,000014% din populația României).[9] Procedura de dobândire a acestui statut constă în înscrierea în Registrul asociațiilor religioase instituită la grefa judecătoriei din circumscripția teritorială unde își are sediul. Cererea de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor religioase trebuie să fie însoțită de actul constitutiv, conținând denumirea asociației religioase, datele de identificare și semnăturile asociaților, sediul, patrimoniul inițial, statutul asociației religioase, actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial, avizul consultativ al Ministerului Culturii și Cultelor și dovada privind disponibilitatea denumirii, eliberată de Ministerul Justiției.[9]

Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor reglementează o serie de principii definite în convențiile internaționale privind drepturile omului la care România este parte semnatară.[10] Astfel, este garantată libertatea religioasă la nivel individual și colectiv, instituindu-se cadrul necesar afirmării acesteia. Legea afirmă neutralitatea statului român în raport cu toate cele 18 culte religioase recunoscute, oferind garanții în ceea ce privește autonomia lor față de stat.[9] Prin lege se recunoaște rolul cultelor religioase ca parteneri sociali ai statului și ca furnizori de servicii sociale. Totodată, legea garantează egalitatea cultelor în fața legii și a autorităților publice.[9]

Curtea Constituțională a României a decis la 12 noiembrie 2014 că dispozițiile Legii învățământului nr. 84/1995 și ale Legii educației naționale nr. 1/2011 care prevăd că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie” sunt neconstituționale.[11] Argumentația Curții pornește de la ideea că cel care vrea să facă ceva trebuie să ceară acel lucru, și nu cel care nu vrea. Prin urmare, înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conștiinței. De aceea, „părinții care vor să își înscrie copiii la materia Religie trebuie să depună o cerere”, materia nemaifiind obligatorie.[12]

Religii și culte religioase[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2011 au fost înregistrate 18 religii și culte religioase.[13] Predominantă este cea ortodoxă (16.307.004 din 20.121.641 de persoane), urmată de cea romano-catolică (870.774).

Ortodoxism[modificare | modificare sursă]

România este a patra țară din lume ca număr de ortodocși: 18.750.000 de credincioși, adică 7,2% din numărul total de ortodocși.[14]

Deși majoritatea populației României este de confesiune ortodoxă, procentul credincioșilor practicanți este mult mai mic. Astfel, conform studiului „Religie și comportament religios” condus de Fundația Soros România, doar 59% dintre ortodocși se roagă frecvent.[15] De asemenea, puțin peste jumătate merg cel puțin o dată pe lună la biserică și aproape 40% numai la sărbătorile importante.[15]

Catolicism[modificare | modificare sursă]

Distribuția romano-catolicilor în România (2002)

Biserica Romano-Catolică numără în prezent 1.026.429 credincioși, dintre care 587.033 sunt maghiari, 345.557 români, 36.040 germani, 11.580 slovaci, iar restul de altă naționalitate.[16] Biserica dispune de 646 parohii și de circa 1.000 biserici și capele în care slujesc circa 800 preoți.

Recensământul populației efectuat în anul 2002 a evidențiat existența a 191.556 credincioși greco‑catolici, din care 61,8% locuiesc în mediul urban, iar 38,2% în mediul rural. Marea majoritate a credincioșilor sunt români, dar există și 19.654 credincioși de limbă maghiară și 1.721 de limbă ucraineană.[17] Biserica cuprinde cinci dieceze, trei vicariate, 75 de protopopiate (din care multe nu au personal încadrat), 763 de parohii și 761 preoți.[17]

Islam[modificare | modificare sursă]

Moscheea Carol I din Constanța, cea mai mare din țară

În România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Cei mai mulți dintre musulmanii din România sunt sunniți.[18] Județul românesc cu cei mai mulți musulmani este Constanța, unde trăiesc circa 85% dintre musulmanii din România. Următorul în top este județul Tulcea, unde se află alte 12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe ca București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic, cei mai mulți sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de geamii și trei mesgiduri.[19]

Iudaism[modificare | modificare sursă]

Sinagoga din Târgu Mureș

Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării masive a evreilor români spre Israel, comunitatea evreiască din România s-a restrâns în mod dramatic.[20]

Credincioșii cultului mozaic, în număr de cca. 6.000, conform recensământului din 2002, sunt organizați în 78 de comunități și obști, răspândite în București și în 30 de județe.[21] Cele mai importante comunități se află în București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Galați, Bacău, Arad, Baia Mare, Botoșani, Brașov, Deva, Târgu Mureș etc.[21] Pe teritoriul României există un număr de 124 temple, sinagogi și case de rugăciune, din care în 23 se oficiază zilnic.[21]

Ateism[modificare | modificare sursă]

Numărul românilor care nu cred în Dumnezeu aproape că s-a triplat în ultimul deceniu. Dacă la recensământul din 2002, erau 8.524 de „necredincioși”, după recensământul din 2011, numărul lor a ajuns la 21.196.[22] Cea mai mare concentrație se află în zona București-Ilfov (aproape 8.000 de atei) și în general în zonele bogate ale țării (Ardeal, Banat), iar cea mai mică – în Oltenia (750), Dobrogea și zonele sărace ale Munteniei (Teleorman, Călărași, Ialomița).[22]

Înainte de recensământul din octombrie 2011, Asociația Secular-Umanistă a derulat o campanie prin care s-a încercat promovarea unui recensământ corect, în cadrul căruia persoanele care se consideră atee să aibă încredere în selectarea acestei opțiuni.[22] Conform ASUR, sondajele European Values Survey (1999)[23] și World Values Survey (2005)[24] arată că procentul real al celor care se declară atei este de minimum 6–7% din populație, de 60–70 de ori mai mult decât rezultă din recensământul efectuat în 2002. În „The Cambridge Companion to Atheism” (2006), Phil Zuckerman înaintează cifra de 4%.[25] Un sondaj din 2014 condus de WIN/Gallup International Association arată că 16% dintre români nu sunt religioși și doar 1% sunt atei convinși.[26]

Potrivit studiului „Religie și comportament religios”, ateii români sunt un grup foarte tânăr și cu un nivel de educație simțitor mai ridicat decât media națională: 53% dintre atei au sub 30 de ani, iar 33% dintre ei au absolvit studii superioare.[27]

Alte religii[modificare | modificare sursă]

Potrivit Association of Religion Data Archives, la nivelul anului 2005, cultul Bahá'í număra în România 1.869 de adepți.[28] Alte surse indică 7.000 de adepți Bahá'í, români și străini, la nivel național, dintre care 400 doar în București.[29] Adunarea Spirituală Națională supraveghează treburile administrative ale Bahá'ílor din România.[30]

Atitudini față de religie[modificare | modificare sursă]

Românii sunt unii dintre cei mai religioși și superstițioși europeni, dar au și unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică – doar unul din zece români dispune de o cultură științifică consolidată și activă.[31] Românii declară în proporție de 96% că cred în Dumnezeu, 89% cred că există suflet, același procent susține credința în păcat, 85% cred în îngeri, 75% în rai.[32] De asemenea, 66% cred în diavol și în iad, iar 64% cred în viața după moarte.[32] Românii fac donații la biserică în proporție de 70%, cu sume care ajung și la peste 200 de lei, în cazul a 11% dintre credincioși.[32] În ceea ce privește rolul Bisericii, 86% sunt de acord că Biserica oferă răspunsuri pentru nevoile spirituale ale oamenilor, 76% cred că aceasta oferă răspunsuri pentru problemele morale, 72% pentru problemele din viața de familie, 61% pentru problemele tinerilor, iar 59% pentru problemele sociale.[32]

Credințele religioase ale românilor sunt mai degrabă conservatoare: cred mai mult în creație și în adevărul divin și mai puțin în adevărul științific, considerând că biserica este cea care are acces la acest adevăr și trebuie ascultată.[33] Credințele conservatoare nu sunt asociate cu intoleranța religioasă, românii dovedind atitudini mai degrabă flexibile în acest sens:[33]

  • trei sferturi consideră că pot fi credincioși și cei care nu merg la biserică;
  • peste 70% consideră că fiecare religie are dreptate în felul său;
  • 56% consideră că nu trebuie pedepsiți toți cei care nu respectă legile lăsate de Dumnezeu.

Deși au încredere în Biserică, românii nu o vor amestecată în politică. În timp ce 73% dintre cetățenii români spun că au încredere multă sau foarte multă în Biserică, 81% dintre români nu sunt de acord ca preoții să sfătuiască oamenii cu cine să voteze.[34]

Un sondaj INSCOP arată că 37,8% dintre românii care se declară religioși merg la biserică doar la marile sărbători, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică, 2,7% de câteva ori pe săptămână și doar 0,9% spun că merg zilnic la biserică.[35] Tinerii au tendința să meargă la biserică doar la cele mai importante sărbători religioase, în timp ce adulții tind să aibă mai mult o frecvență săptămânală.[36] Totodată, 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică și sărbătorile religioase, 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 65,6% spun că se roagă în mod regulat și 60,2% afirmă că își sfințesc obiectele personale, casa, mașina, iar 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică.[35] În altă ordine de idei, 39,4% dintre români spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 34,9% dintre ei se spovedesc periodic, iar 29,6% postesc în mod regulat.[35] Potrivit aceleiași surse, 44,8% dintre români au încredere în preoți, 42,4% cred în miracole, 31,2% cred în deochi, 25,5% cred în blesteme, 23,8% cred în horoscop, 15,6% cred în extratereștri și 15,3% – în vrăjitorie.[35]

Libertatea religioasă[modificare | modificare sursă]

În raportul Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în România se menționează că atât Constituția, cât și legile garantează libertatea religiei și includ prevederi privind protecția minorităților religioase.[37] Legile asigură grupărilor religioase sprijinul statului și acces în armată, spitale, aziluri de bătrâni, penitenciare și orfelinate.[38]

Departamentul de Stat notează că în 2015 s-au raportat încercări ale autorităților locale, adesea sub influența clerului ortodox, de a îngreuna accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe.[39] Retrocedarea proprietăților greco-catolice confiscate de guvernul comunist în 1948 și transferate Bisericii Ortodoxe Române a rămas de asemenea o problemă. Deși Constituția garantează libertatea religioasă, guvernul exercită o influență considerabilă asupra vieții religioase, prin legi și decrete.[39] Condițiile de înregistrare și recunoaștere impuse de guvern continuă să creeze dificultăți minorităților religioase. Nu există nicio lege împotriva prozelitismului și nicio menționare clară a activităților ce sunt considerate acte de prozelitism.[39]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Religii și culte religioase 1992[40] 2002[40] 2011[40]
Culte creștine tradiționale Biserica Ortodoxă Română 19.802.389 18.817.975 16.307.004
Biserica Romano-Catolică 1.161.942 1.026.429 870.774
Biserica Greco-Catolică 223.327 191.556 150.593
Biserica Ortodoxă de Stil Vechi 32.228
Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi 28.141 38.147 32.558
Biserica Ortodoxă Sârbă 14.385
Biserica Apostolică Armeană 2.023 775 393
Biserica Reformată 802.454 701.077 600.932
Biserica Unitariană 76.708 66.944 57.686
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană 39.119 8.716 5.399
Biserica Evanghelică-Luterană 21.221 27.112 20.168
Culte creștine neoprotestante Uniunea Penticostală 220.824 324.462 362.314
Uniunea Baptistă 109.462 126.639 112.850
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea 77.546 93.670 80.944
Biserica Creștină după Evanghelie 49.963 44.476 42.495
Biserica Evanghelică Română 18.178 15.514
Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova” 49.820
Altele Cultul Musulman 55.928 67.257 64.337
Cultul Mozaic 9.670 6.057 3.519
Altă religie 56.129 89.196 30.557
Fără religie 26.314 12.825 18.917
Atei 10.331 8.524 20.743
Nedeclarată 8.139 11.734
Indisponibil 1.259.739

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Art. 29 – Libertatea conștiinței”. Constituția României. http://www.constitutiaromaniei.ro/art-29-libertatea-constiintei/. 
  2. ^ a b Ce ne spune recensământul din anul 2011 despre religie?”. Institutul Național de Statistică. octombrie 2013. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/08-Recensamintele%20despre%20religie_n.pdf. 
  3. ^ it Annuario Pontificio. Libreria Editrice Vaticana. 2011. http://www.vaticanum.com/it/Annuario-Pontificio-2011-LIBRO 
  4. ^ a b c STUDIU: România, printre cele mai RELIGIOASE țări din lume. Alături de Ghana, Nigeria și Irak”. AK-24. 6 martie 2015. http://www.aktual24.ro/romania-printre-cele-mai-religioase-tari-din-lume-alaturi-de-ghana-nigeria-si-irak/. 
  5. ^ a b Lăcașuri de cult din România”. Secretariatul de Stat pentru Culte. http://www.culte.gov.ro/lacasuri-de-cult. 
  6. ^ Câte biserici și câte școli sunt în România: După Revoluție, s-au construit cinci biserici pentru fiecare școală nouă”. Mediafax. 19 aprilie 2013. http://www.mediafax.ro/social/cate-biserici-si-cate-scoli-sunt-in-romania-dupa-revolutie-s-au-construit-cinci-biserici-pentru-fiecare-scoala-noua-10765748. 
  7. ^ Lovitură pentru Biserica Ortodoxă Română. Mai puțini bani pentru biserici în 2016”. Antena 3. 16 martie 2016. https://www.antena3.ro/actualitate/religie/lovitura-pentru-biserica-ortodoxa-romana-mai-putini-bani-pentru-biserici-in-2016-346468.html. 
  8. ^ Constituția din 1923, art. 22 (4): „Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea față de celelalte culte.”
  9. ^ a b c d e Stat și religii în România. București: APADOR-CH. 2008. pp. 12–14. ISBN 978-973-0-05594-8. http://in.plata-domnului.ro/uploads/resources/resource22.pdf 
  10. ^ Potrivit informațiilor prezente pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte (www.culte.ro), în elaborarea legii s-au avut în vedere cu precădere prevederile articolelor 9, 10, 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 18, 19, 20 și 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 13 din Pactul internațional privitor la drepturile economice, sociale și culturale, articolul 18 din Pactul internațional privitor la drepturile civile și politice, Declarația Adunării Generale ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare.
  11. ^ Religia nu e obligatorie în școli. CCR: Părinții să facă cerere dacă vor ora de religie (Video)”. Ziare.com. 12 noiembrie 2014. http://www.ziare.com/ccr/decizii/ccr-obligatia-de-a-face-cerere-pentru-a-nu-participa-la-ora-de-religie-neconstitutionala-1332925. 
  12. ^ CCR: Modul de înscriere la ora de religie este neconstituțional”. Știrile TVR. 25 ianuarie 2015. http://stiri.tvr.ro/ccr--modul-de-inscriere-la-ora-de-religie-este-neconstitutional_55601.html. 
  13. ^ Culte recunoscute oficial în România”. Secretariatul de Stat pentru Culte. http://www.culte.gov.ro/biserici-culte. 
  14. ^ en Countries With The Most Orthodox Christians”. World Atlas. http://www.worldatlas.com/articles/countries-with-the-most-orthodox-christians.html. 
  15. ^ a b Raluca Popescu. „Comportament religios – Românii sunt practicanți religioși neimplicați”. Fundația Soros România. http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Romanii%20se%20roaga,%20dar%20nu%20in%20biserica_Analiza.pdf. 
  16. ^ Biserica Romano-Catolică”. Secretariatul de Stat pentru Culte. http://www.culte.gov.ro/biserica-romano-catolica. 
  17. ^ a b Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică”. Secretariatul de Stat pentru Culte. http://www.culte.gov.ro/biserica-romn-unita-cu-roma-greco-catoli. 
  18. ^ Câți musulmani trăiesc în România”. Capital. 8 ianuarie 2015. http://www.capital.ro/cati-musulmani-traiesc-in-romania.html. 
  19. ^ Comunitatea”. Muftiatul Cultului Musulman din România. http://www.muftiyat.ro/comunitatea-musulmana-din-romania/. 
  20. ^ Statul și cultele religioase. Secretariatul de Stat pentru Culte. 2014. p. 33. ISBN 978-606-686-717-7. http://www.culte.gov.ro/library/files/noutati/statul_si_cultele_religioase_(2014).pdf 
  21. ^ a b c Cultul Mozaic”. Secretariatul de Stat pentru Culte. http://www.culte.gov.ro/cultul-mozaic. 
  22. ^ a b c Numărul ATEILOR s-a triplat. Câți români au renunțat la religie?”. 9AM. 5 decembrie 2012. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/236594/numarul-ateilor-s-a-triplat-in-ultimii-10-ani-dar-ne-aflam-sub-media-europeana.html. 
  23. ^ en Survey 1999”. European Values Study. doi:10.4232/1.10789. http://www.europeanvaluesstudy.eu/page/survey-1999.html. 
  24. ^ en World Values Survey, 2005”. The Association of Religion Data Archives. http://www.thearda.com/Archive/Files/Descriptions/WVS2005.asp. 
  25. ^ en Phil Zuckerman (30 octombrie 2006). „Contemporary Numbers and Patterns”. The Cambridge Companion to Atheism. Cambridge University Press. p. 55. ISBN 9781139827393. https://books.google.ro/books?id=tAeFipOVx4MC&pg=PA55&lpg=PA55&dq=atheism+in+romania&source=bl&ots=Kiw6DbpS2U&sig=K1EIjEq9NgU57P2RFwcF-GSVy2I&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiXlebBraXOAhVKchQKHQPaDdE4ChDoAQhLMAY#v=onepage&q=atheism%20in%20romania&f=false 
  26. ^ en Regional & Country Results”. WIN/Gallup International. http://www.wingia.com/en/services/end_of_year_survey_2014/regional_country_results/8/46/. 
  27. ^ Ateii din România sunt tineri, educați și intoleranți”. Ziare.com. 18 octombrie 2011. http://www.ziare.com/social/romani/ateii-din-romania-sunt-tineri-educati-si-intoleranti-1127951. 
  28. ^ en Most Baha'i Nations (2005)”. Association of Religion Data Archives. http://www.thearda.com/QuickLists/QuickList_40.asp. 
  29. ^ Andreea Bujor (14 februarie 2015). „Bahá'í, credința care a impresionat-o pe Regina Maria. Cine sunt membrii Bahá'í din Capitală”. B365. http://www.b365.ro/ciorna-religia-baha-i-cei-care-sus-in-ca-toate-religiile-sunt-reale-cine-sunt-membrii-baha-i_224516.html. 
  30. ^ Adunarea Spirituală Națională a Bahá'ílor din România”. Credința Bahá'í. http://www.bahai.org.ro/info/organizare-si-conducere/adunarea-spirituala-nationala. 
  31. ^ Alina Neagu (31 iulie 2010). „Sondaj: Românii, printre cei mai religioși și superstițioși europeni, dar cu un deficit mare de cunoștințe științifice”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7649016-sondaj-romanii-printre-cei-mai-religiosi-superstitiosi-europeni-dar-deficit-mare-cunostinte-stiintifice.htm. 
  32. ^ a b c d Andrei Luca Popescu (15 august 2015). „SONDAJ IRES. Cât de credincioși sunt românii? Noua atracție de sărbători a pelerinilor”. Gândul. http://www.gandul.info/stiri/sondaj-ires-cat-de-credinciosi-sunt-romanii-noua-atractie-de-sarbatori-a-pelerinilor-14676422. 
  33. ^ a b Raluca Popescu. „Atitudini religioase la români: religia și biserica sunt în continuare foarte importante; cu toate acestea, românii au un model religios valoric mai critic și mai tolerant”. Fundația Soros România. p. 2. http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Romanii%20devin%20mai%20toleranti%20religios_analiza%20studiului.pdf. 
  34. ^ Implicarea Bisericii în politică”. Fundația pentru o Societate Deschisă. 17 septembrie 2011. http://www.fundatia.ro/implicarea-bisericii-politica. 
  35. ^ a b c d Sorin Peneș (28 iulie 2015). „Sondaj INSCOP: 96,5% dintre români cred în Dumnezeu”. Agerpres. http://www.agerpres.ro/social/2015/07/28/sondaj-inscop-96-5-dintre-romani-cred-in-dumnezeu-11-52-37. 
  36. ^ Marius Lazăr (2012). „Valori, toleranță, religie și spiritualitate la tinerii români”. Revista Română de Sociologie (București) XXIII (5–6): 463–482. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2012/08-LMARIUS.pdf. 
  37. ^ Marius Hosu (11 august 2016). „Libertatea religioasă în România, potrivit Departamentului de Stat al SUA”. Agerpres. https://www.agerpres.ro/social/2016/08/11/libertatea-religioasa-in-romania-potrivit-departamentului-de-stat-al-sua-03-54-00. 
  38. ^ Roxana Petre (11 august 2016). „Cum vede Departamentul de Stat al SUA libertatea religioasă din România”. România Liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cum-vede-departamentul-de-stat-al-sua-libertatea-religioasa-din-romania-425204. 
  39. ^ a b c România”. Raportul Internațional privind Libertatea de Religie. U.S. Department of State. https://www.state.gov/documents/organization/132848.pdf 
  40. ^ a b c en Sorin Negruți (2014). „The evolution of the religious structure in Romania since 1859 to the present day”. Revista Română de Statistică (6): 46. http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2014/09/RRRS06_2014_A2_en.pdf. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară

Vezi și[modificare | modificare sursă]