Chili

Ardeiul iute, numit și chili este un tip de ardei din genul Capsicum care face parte din familia Solanaceae. Deși poate aparține multor specii precum Capsicum annuum, Capsicum frutescens, Capsicum chinense, Capsicum pubescens și Capsicum baccatum, toși ardeii iuți au în comun faptul că conțin substanța capsaicină. Ardeii iuți se pot găsi în mărimi și forme diferite, iar intensitatea iuțelii acestora poate varia de la slab la intens.

Definiții[modificare | modificare sursă]

Conform dicționarelor, termenul chili^[1] este folosit pentru :

Ardei iute, respectiv boia;
Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american, ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei, constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice;
Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili, cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant.^[2]

Istorie[modificare | modificare sursă]

În America, chili-ul a fost cunoscut încă din Antichitate. Conform unor descoperiri arheologice, acesta a fost folosit în Mexic și în Peru cinci secole înainte de Hristos. În 1493, chili-ul este adus în Europa de către Cristophor Columb, la întoarcerea din a doua sa călătorie. În scurt timp, s-a răspandit în Africa și Asia, devenind un condiment foarte popular.

Specii și soiuri[modificare | modificare sursă]

Există cel puțin cinci specii domestice de ardei iute:

Capsicum annuum include multe soiuri comune, cum ar fi ardei ceară, cayenne, jalapeño, ardei thailandez, chiltepin și toate formele de chili din New Mexico.
Capsicum frutescens include tabasco, malagueta, labuyo, piri piri și kambuzi.
Capsicum chinense include cei mai iuți ardei, cum ar fi naga, habanero, datil și scotch bonnet.
Capsicum pubescens include ardeii rocoto sud-americani.
Capsicum baccatum include ardeii aji sud-americani. ^[3]

Deși există doar câteva specii utilizate în mod obișnuit, există multe soiuri și metode de preparare a ardeiului iute care au denumiri diferite pentru diverse uzuri culinar.

Producție[modificare | modificare sursă]

În 2014, producția mondială de chili și ardei iute a fost de 33,2 milioane de tone, fiind condusă de China cu 48% din totalul global.^[4]^[5]

Cultivare[modificare | modificare sursă]

Ardeiul iute se cultivă doar în sezon, astfel încât îl puteți găsi pe rafturile magazinelor în perioada dintre luna iunie și septembrie. Se poate păstra proaspăt, în locuință, timp de una, două săptămâni, în loc călduros și luminos. În funcție de vreme, ardeiul necesită udări mai frecvente în aer liber.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Chili-ul se folosește mai ales sub formă uscată sau măcinată, dar se întâlnește și în variantele crudă sau murată. Subliniază și accentuează gustul mâncărurilor, cunoscute fiind și proprietățile sale de încălzire. Tot mai des întâlnim chili-ul în acompaniamentul dulciurilor și al deserturilor, cum ar fi ciocolata tradițională sau cea lichidă^[5].

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Originar din America Centrală și de Sud, ardeiul iute a fost răspândit în lume de marinarii spanioli și portughezi. Istoria ardeiului iute a început în Mexic acum aproximativ 7500 de ani. Deși ardeiul iute a apărut pentru prima dată în Mexic, cele mai multe soiuri de ardei iute sunt cultivate în Peru, în Bolivia puteți consuma cele mai multe soiuri sălbatice de ardei iute iar India este acum cel mare producător, consumator și exportator din lume.

Diego Alvarez Chanca a adus primii ardei iuți în Spania în anul 1493. La început aceștia erau crescuți mai degrabă ca niște curiozități botanice în grădinile mănăstirilor din Spania și Portugalia.

Din America Centrală ardeiul iute a ajuns în Spania, în Africa de Vest și India. Din India acesta s-a răspândit spre Asia centrală, Turcia și a ajuns și în Ungaria unde a devenit extrem de cunoscut sub numele de boia.

În lume se pot găsi 35 de specii de ardei iute, dintre care aproximativ 25 dintre ele se pot găsi doar pe continentul American.

În întreaga lume se cultivă 3,8 milioane de hectare din care rezultă o producție de 33 milioane de tone de ardei iute.^[6]

Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți^[7], grași, lungi (de ex. kapia) și gogoșari. Ardeiul, la fel ca roșiile și vinetele, este o plantă pretențioasă la lumină, căldură, apă și hrană. Pentru a avea o producție mare și de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pământ bogat, afânat, lucrat adânc și îngrășat cu gunoi de grajd.

Tipuri de ardei iute[modificare | modificare sursă]

Ardei iute roșu[modificare | modificare sursă]

Ardei iute de Cayenne - acesta are un gust înțepător și iute. Adesea se găsește sub formă de pudră de ardei iute sau piper de Cayenne.
Ardei iute Anaheim - aceștia au o culoare portocaliu-roșcată și coaja destul de groasă. Sunt potriviți pentru copt sau gătit deoarece nu se rup ușor dar cel mai adesea sunt uscați și folosiți în pudre de chili.
Ardei iute Scotch Bonnet - are un gust aparte și este foarte des folosit în bucătăria tradițională jamaicană. Este considerată una dintre cele mai iuți specii de ardei din lume.

Ardei iute galben[modificare | modificare sursă]

Ardei Habanero - originali din America de Sud, aceștia se integrează perfect în salsa și marinade. Sunt considerați a fi cei mai iuți ardei din lume.
Ardei Tahi chili - sunt cel mai adesea folosiți în bucătăria asiatică, în sosurile de pește, salatele de mango sau amestecurile de curry.
Ardei Fatalii - sunt originali din Africa și sunt considerați aproape la fel de iuți ca și ardeii Habanero. Deoarece au coaja subțire, sunt adesea folosiți în salsa, sosuri fierbinți sau sunt transformați în pudre.

Ardei iute comun[modificare | modificare sursă]

Ardei Jalapeno - sunt cel mai adesea întâlniți în Spania și Mexic. Deoarece au o textură cărnoasă, aceștia pot fi umpluți, prăjiți sau adăugați în salate.

Ardei iute verde[modificare | modificare sursă]

Ardei Serrano - este original din Mexic și are o textură asemănătoare cu ardeiul Jalapeno, dar este mult mai iute decât acesta din urmă. Se pot consuma atât cruzi cât și copți.
Ardei Poblano - au de asemenea origini mexicane și sunt folosiți în diverse sosuri iuți și în chile relleno (ardei iuți umpluți cu carne și prăjiți pane), unde de altfel sunt și ingredientul cheie.
Ardei Tahi chili - într-o variată mai puțin coaptă și mai puțin iute.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ „dexonline”. dexonline.ro.
^ „Ardeiul chili - Bonduelle”. bonduelle.ro. Arhivat din original la 16 octombrie 2017. Accesat în 15 octombrie 2017.
^ Conservation of tropical plant species (în engleză). New York: Springer. 2013. p. 397. ISBN 9781461437758. Accesat în 28 noiembrie 2018.
^ Medico, Bruno Del (26 noiembrie 2014). „Cultivarea ardei picant in gradină de legume: De la mai mult dulce la cea mai mult picant”. Coltivare l'orto Editrice di Bruno Del Medico – via Google Books.
^ ^a ^b User, Super. „FreshHerbs - Ardei chili”. freshherbs.hu. Arhivat din original la 15 octombrie 2017. Accesat în 15 octombrie 2017.
^ „Curiozitati din Istoria Ardeiului Iute”.
^ „Gustul care iți dă foc. Uite ce trebuie sa știi despre ardeii iuti”.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

en Malgorzata, Materska (martie 2015). „Flavone C-glycosides from Capsicum annuum L.: relationships between antioxidant activity and lipophilicity”. 240 (3): 549–557. doi:10.1007/s00217-014-2353-2.
en Arimboor, Ranjith; Natarajan, Ramesh Babu; Menon, K. Ramakrishna; Chandrasekhar, Lekshmi. P; Moorkoth, Vidya (martie 2015). „Red pepper (Capsicum annuum) carotenoids as a source of natural food colors: analysis and stability-a review”. Journal of Food Science and Technology. 52 (3): 1258–1271. doi:10.1007/s13197-014-1260-7. PMC 4348314 .