Mihnea Turcitul
| Mihnea al II-lea Turcitul | |
| Domnitor al Țării Românești | |
|---|---|
 |
|
| Mihnea Turcitul în Biserica Domnească din Târgoviște | |
| Domnie | mai 1574 - sep. 1577 apr. 1585 - mai 1591 |
| Născut | 1564 |
| Decedat | 1601 |
| Predecesor | Alexandru al II-lea Mircea Petru Cercel |
| Succesor | Petru Cercel Ștefan Surdul |
| Căsătorit cu | Neaga, fiica lui Vlaicu, jupân de Cislău |
| Urmași | Radu Mihnea |
| Tată | Alexandru al II-lea Mircea |
| Mamă | Ecaterina Salvaresso |
Mihnea al II-lea Turcitul (1564-1601) a fost domnitor al Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591. A fost supranumit Turcitul ca urmare a convertirii sale la Islam.
Singurul fiu al lui Alexandru al II-lea Mircea, a urcat pe tron în urma unor evenimente caracteristice decăderii puterii domnitorului și obiceiurilor locale, sub presiunea Imperiului Otoman (suzeranul Țării Românești): Mihnea a concurat cu un pretendent străin, doctorul lombard Rosso, care susținea că este descendentul unui domnitor valah. Prima domnie, ca voievod-copil, s-a desfășurat sub tutela mamei sale, doamna Ecaterina Salvaresso, și s-a încheiat cu mazilirea lui de către sultanul Murad al III-lea (în iunie 1583), în favoarea domnitorului Petru Cercel. Ca urmare, a fost nevoit să plece în exil la Tripoli, sub custodia autorităților otomane.
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Constantin Cantacuzino: Letopisețul Cantacuzinesc
- Ștefan Ștefănescu: Istoria medie a României, București, Vol. I, 1991
- A. D. Xenopol: Istoria romînilor din Dacia Traiană, Vol. V, cap. 3, Iași, 1896
- Ileana Cazan, Eugen Denize: Marile puteri și spațiul românesc în secolele XV-XVI, Editura Universității din București, 2001
| Predecesor: Alexandru al II-lea Mircea |
Domnitor al Țării Românești 1577 - 1583 |
Succesor: Petru Cercel |
| Predecesor: Petru Cercel |
Domnitor al Țării Românești 1585-1591 |
Succesor: Ștefan Surdul |
