Comuna Cislău, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cislău
—  Comună  —
Monumentul din Cislău, în memoria războiului de independență a României: statuia căpitanului buzoian Neacşu Ion
Monumentul din Cislău, în memoria războiului de independență a României: statuia căpitanului buzoian Neacşu Ion
Cislău se află în România
{{{alt}}}
Cislău
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°14′21″N 26°22′40″E / 45.23917°N 26.37778°E / 45.23917; 26.3777845°14′21″N 26°22′40″E / 45.23917°N 26.37778°E / 45.23917; 26.37778

Țară  România
Județ Buzău

SIRUTA 46313

Reședință Cislău
Localități componente

Guvernare
 - Primar Dumitru Mitroiu[1] (USL[1],02004)

Altitudine 365 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4.697 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.032 locuitori

Site: Primăria comunei Cislău

Poziția localității Cislău

Cislău este o comună din județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărăști, Buda Crăciunești, Cislău (reședința), Gura Bâscei și Scărișoara.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ 52 km) de Brașov (aflat la 110 km). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului, Zeletinului și Drajnei de orașul Vălenii de Munte din județul Prahova. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care comuna este deservită de stațiile Cisău și Gura Bâscii.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cislău

     Români (92.63%)

     Romi (3.34%)

     Necunoscută (4.0%)

     Altă etnie (0.02%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cislău

     Ortodocși (95.8%)

     Necunoscută (4.02%)

     Altă religie (0.17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cislău se ridică la 4.697 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.032 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate de romi (3,34%). Pentru 4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Cislău făcea parte din plasa Buzău a județului Buzău, și avea în componență satele Bărăști, Buda, Cislău și Scărișoara, având în total 2586 de locuitori ce trăiau în 661 de case. În comună funcționau 8 mori de apă pe Bâsca și Buzău, 4 biserici (între care și cea a fostei mănăstiri Cislău, devenită până atunci biserică de mir) și o școală cu 59 de elevi.[6] În 1925 comuna apare tot în plasa Buzău a aceluiași județ, primind însă în componență și satul Gura Bâscei (anterior în comuna Mărunțișu) și pierzând satul Buda (cu subdiviziunea Crăciunești) care a fost transferat comunei vecine Lapoș.[7] Satul Buda-Crăciunești a revenit la comuna Cislău în 1931, când comuna este listată oficial ca având în compunere satele: Aninoasa, Bărăști, Buda-Crăciunești, Cislău, Gura Bâscii și Scărișoara.[8]

În 1950 a devenit parte a raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, fiind reședință de raion o scurtă perioadă, înainte de mutarea reședinței de raion la Pătârlagele. În 1968 a fost reinclusă în județul Buzău, reînființat.[9][10]

În această comună se află și herghelia Cislău, specializată în rasa pur sânge englez.[11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Cislău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic — ruinele mănăstirii Cislău din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, aflate la nord de satul Buda Crăciunești, în zona Poiana Zidului. Două biserici sunt monumente de arhitectură — biserica „Înălțarea Domnului” (cu clopotnița) din satul Buda-Crăciunești (1793) și biserica „Nașterea Maicii Domnului” (cu clopotnița) din Cislău (1749). La șoseaua națională, în Cislău, se află și al patrulea obiectiv, monumentul de tip memorial sau funerar „Statuia eroului Neacșu”, ridicată în 1911 în memoria celor căzuți în Războiul Român de Independență.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Cislău. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d54149!2d26.3589222!3d45.2292997. Accesat la 5 septembrie 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cislăul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 441. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  7. ^ Comuna Cislău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=129. Accesat la 7 martie 2012. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  11. ^ Crăciun, Adrian (25 august 2011). „Salariații Hergheliilor Cislău și Rușețu au scăpat de emoțiile disponibilizărilor”. Buzău: Opinia. http://opiniabuzau.ro/index.php/agricultura/3145-salariatii-hergheliilor-cislau-si-rusetu-au-scapat-de-emotiile-disponibilizarilor. Accesat la 26 martie 2012.