Scarlat Callimachi

Portret oficial

Scarlat Callimachi (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821) a fost domnitorul Moldovei în perioadele 24 august 1806 - 26 octombrie 1806, 4 august 1807 - 13 iunie 1810 și 17 septembrie 1812 - iunie 1819 și al Munteniei între februarie - iunie 1821.

Era fiul lui Alexandru și avea o fire liniștită. Luând parte la războiul dintre turci și ruși, este prins de aceștia din urmă în 1810 și dus la Harcov în Rusia. După doi ani de captivitate se întoarce și își reocupă tronul în 1812. S-a străduit să reorganizeze administrația, să restabilească ordinea și să ușureze situația poporului împovărat de greutăți. A adoptat cea mai bună legislație avută până la el. Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici). A luat măsuri împotriva ciumei, se îngrijește de podurile de lemn, introduce cartofii în Moldova și sprijină școala lui Asachi.

A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la Constantinopol unde scapă de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit. A fost câteva luni domnitor și în Țara Românească, dar moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că ține cu revoluția grecească.