Mircea al II-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mircea al II-lea
Domn al Țării Românești
Domnie 1442
(Asociat la domnie între 1446 - 1447)
Decedat 1447
Predecesor Vlad Dracul
Succesor Basarab al II-lea
Tată Vlad Dracul

Mircea al II-lea (domn al Țării Românești între primăvara - vara/toamna 1442; august-septembrie 1481 domnie incertă) este fiul lui Vlad al II-lea Dracul (și nepot al lui Mircea cel Bătrân), probabil asociat la domnie de către tatăl său, ocupă singur tronul în momentul în care, chemat de sultan, „pe Dracula (Vlad Dracul n.t.) l-au prins și l-au închis în cetatea Galipoli iar cei doi fii ai săi (Vlad Țepeș și Radu cel Frumos n.a.) au fost internați în fortăreața Egrigöz din vilaietul Ghermiyan“ („Cronica lui Așik pașazadé“ în „Cronici turcești privind țările române“, I, p.88).

Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și ruda voievodului arestat, după victoria asupra lui Mezid beg, lansează o ofensivă în Țara Românească înfrângându-l pe Mircea și punând pe tron pe protejatul său Basarab al II-lea.

În urma acestor evenimente, Mircea fiul lui Vlad Dracul dispare din acte.

Un Mircea, fiul lui Vlad voievod apare ca protejat al lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în 1481, când sunt date cele două proclamații către boierii munteni din Brăila și Buzău afirmând că „[...] a luat pe lângă el pe fiul său Mircea voievod și n-are să-l lase de lângă el și va stărui pentru binele lui ca și pentru însuși binele său, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreaptă, cum și Dumnezeu știe și voi încă știți [...]“. Acestea aveau să ducă la faimosul răspuns al boierilor munteni: „Scriem ție, Ștefan voievod: Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creier de-ți prăpădești cerneală și hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călțunei, si zici că-ți este fiu? Dacă ți-e fiu și vrei să-i faci bine, atunci lasă-l să fie după moartea ta domn în locul tău și pe mumă-sa ține-o să-ți fie doamnă, cum au ținut-o în țara noastră toți pescarii din Brăila, și învață-ți țara cum să te slujească, iar de noi să te ferești, căci de cauți pe naiba, ai să-l găsești. Și așa să știi că toți, pe capete, vom veni împotriva ta și vom lupta alături de domnul nostru, Basarab voievod, până în ruptul capetelor noastre“[necesită citare]. Greu de identificat acest Mircea cu fiul lăsat în domnie de Vlad Dracul plecând la Constantinopol, în 1442.

Nevoia de a avea un domnitor aliat în Țara Românească îl face pe domnitorul moldovean să pornească o ofensivă în vara aceluiași an. În urma bătăliei de la Râmnicul Sărat din 8 iulie 1481 în care sunt înfrânți Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș), Ali beg și Skender beg, conform cronicarului moldovean Grigore Ureche, „[...] au pus Ștefan vodă domn Țării Muntenești pe Vlad vodă Călugărul [...]“. În ciuda victoriei de la începutul lui iulie, pe 28 august Basarab cel Tânăr dă act de întărire ca voievod de la Pitești, și, același, dă acte din aceeași calitate în 16 noiembrie, decembrie 1481 și, ultimul, în 2 martie 1482 în timp ce, oficial, domnea Vlad al IV-lea Călugărul.

Mircea al III-lea, că o fi fiul Călțunei, că ar fi diferit de Mircea al II-lea, rămâne un domnitor obscur a cărui viață și a cărui perindare pe tron cu greu pot fi găsite în cronici.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • D.R.H., B, I;
  • Stoica Nicolaescu, „Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în sec. al XV-XVI-lea“, București, 1905;
  • Nicolae C. Bejenaru „Mircea II pretendentul“ în „Arhiva“, nr.8, 1924.


Predecesor:
Vlad Dracul
Domn al Țării Românești
1442

Succesor:
Basarab al II-lea



Vezi și[modificare | modificare sursă]