Ștefan Lăcustă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Ștefan Lăcustă (1508 - 1540) a fost domn al Moldovei între 18 septembrie 1538 - decembrie 1540, fiind nepotul lui Ștefan cel Mare, după fiul său cel mare, Alexandru căsătorit cu Margareta Drágffy, fiica Voievodului Transilvaniei Bartolomeu Dragfi de Beltiug.

Domnie[modificare | modificare sursă]

Este primul domn moldovean numit de turci și nu ales de țară, contrar tratatului din 1511, și rodul politicii lui Petru Rareș. A fost pus domn de către sultanul Soliman, care l-a alungat personal pe Petru Rareș, cu ocazia expediției din Moldova din 1538, când țara a pierdut Bugeacul. Din această perioadă datează și construirea cetății Benderului pe malul Nistrului (Tighina). Cu toate relațiile bune pe care le încheie cu polonezii în februarie 1539, Lăcustă nu se putea liniști de teama lui Petru Rareș aflat la Ciceu. A vrut să pună mâna pe el prin trădare, apoi când Zapolya îl face pe Rareș să capituleze, Lăcustă se grăbește să-l ceară, și face asta prin turci, care erau protectorii lui Zapolya. Nu a izbutit, și Rareș are chiar voie să meargă la Constantinopol să se dezvinovățească. Nici pe plan intern Ștefan Lăcustă nu a fost mai norocos, pentru că țara deja săracă, a fost sărăcită și mai mult de invaziile de lăcuste ce au bântuit holdele în acea vreme. Din pricina acesteia i s-a tras porecla domnitorului.

În privința politicii externe există controverse. Oare să fi fost Ștefan Vodă și în adâncul sufletului vândut turcilor??? Răspunsul a fost găsit de istorici. În mare taină domnitorul trimite pe boierul Vartic la Ferdinand de Habsburg, fratele lui Carol Quintul fiind singurul care nu se închinase turcilor. Domnitorul nădăjduia că împăratul se va îndura și va trimite oaste în țară și pe dată s-ar fi tras de partea habsburgilor...dar țara nu avea de unde să știe ce gânduri avea Ștefan Lăcustă.

Domnitorul încercase să se aproprie de boierii care-l trădaseră pe Rareș dar încercarea lui fusese zadarnică deoarece nu era iubit pentru că nu se opusese ciuntirii hotarelor Moldovei.

Unii boieri mai cutezători au acționat și într-o noapte steagurile boierești în frunte cu boierul Cozma au trecut Tighina prin foc și sabie, măcelărind garnizoana otomană.

Cronicile spun că domnitorul devenise un om aspru, decapitând boieri la ospețe din cauza punerii la cale a diferite uneltiri împotriva domnitorului pe care acesta le auzise. Unii dregători au luat calea pribegiei în Transilvania.

Boierii s-au răsculat și l-au ucis pe Lăcustă în foișorul palatului său din Suceava, în timp ce dormea, chemând la tron pe hatmanul Alexandru Cornea în 1540.



Predecesor:
Petru Rareș
(prima oară)
Domn al Moldovei
18 septembrie 1538 - decembrie 1540

Succesor:
Alexandru Cornea