Maria Anna a Spaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Maria Anna a Spaniei
Împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, Împărăteasă romano-germană
Regină a Ungariei și Boemiei
Portret al Mariei Anna de Velázquez, 1630
Portret al Mariei Anna de Velázquez, 1630
Domnie 1631-1646
Căsătorit(ă) cu Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Urmași
Ferdinand al IV-lea al Ungariei
Mariana, regină a Spaniei
Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Casa regală Casa de Habsburg
Tată Filip al III-lea al Spaniei
Mamă Margareta de Austria
Naștere 18 august 1606
El Escorial, Spania
Deces 13 mai 1646 (39 de ani)
Linz, Austria
Înmormântare Cripta imperială, Viena, Austria

Maria Anna a Spaniei (18 august 160613 mai 1646), Infantă a Spaniei, fiica cea mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria, a fost împărăteasă a Imperiului romano-german, regină a Ungariei, Boemiei și soția lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maria Ana, ulei pe pânză, castelul Trianon.

Maria Anna, Arhiducesă de Austria, Infantă a Spaniei a fost sora mai mică a Anei de Austria, soția regelui Ludovic al XIII-lea al Franței, și a lui Filip al IV-lea al Spaniei. De asemenea, a fost sora mai mare a Cardinalului-Infante Ferdinand.

La începutul anilor 1620, Iacob I al Angliei a văzut-o pe Maria Ana ca o posibilă mireasă pentru fiul și moștenitorul său, viitorul Carol I al Angliei și al Scoției. Carol chiar a vizitat Madridul pentru a se întâlni cu Maria Ana. Cu toate acestea, negocierile au eșuat deoarece Maria Ana nu a dorit să se căsătorească cu un protestant iar Carol nu s-ar fi convertit la catolicism. În cele din urmă, Carol s-a căsătorit cu Henrietta Maria a Franței.

Ea s-a căsătorit la 20 februarie 1631 cu vărul ei primar, viitorul Ferdinand al III-lea, atunci rege al Ungariei. A călătorit din Spania spre Austria prin Italia, o căsătorie periculoasă în timpul Războiului de Treizeci de Ani, care i-a luat 14 luni. S-a căsătorit prin procură cu Ferdinand care a fost reprezentat de cumnatul ei, episcopul Leopold Wilhelm de Strassburg, Passau și Halberstadt, când a ajuns la Trieste la 26 ianuarie 1631 și cu Ferdinand însuși printr-o a doua ceremonie la Viena.
Nunta a fost celebrată timp de o lună. Maria Ana a fost descrisă ca fiind veselă, prietenoasă și inteligentă. A fost activ politic, a acționat în calitate de consilier a soțul ei și regentă în timpul absențelor lui.

Copii[modificare | modificare sursă]

Maria Ana cu fiul ei, Ferdinand, în 1634

Ferdinand și Maria Ana au avut șase copii:

Deces[modificare | modificare sursă]

În timpul Războiului de Treizeci de Ani, familia s-a mutat la Linz. Maria Ana era însărcinată cu ultimul ei copil și la scurtă vreme după cezariană a murit. Mama și fiica au fost înmormântate în același sicriu.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]