Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leopold al II-lea
Johann Daniel Donat, Emperor Leopold II in the Regalia of the Golden Fleece (1806).png
Sfântul Imperiu Roman
Rege al Germaniei
Domnie 30 septembrie 1790 - 1 martie 1792
Încoronare 9 octombrie 1790, Frankfurt
Predecesor Iosif II
Succesor Francisc II
Rege al Ungariei și al Croației
Domnie 20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Încoronare 15 noiembrie 1790, Pressburg
Predecesor Iosif II
Succesor Francisc II
Rege al Boemiei
Domnie 20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Încoronare 6 septembrie 1791, Praga
Predecesor Iosif II
Succesor Francisc II
Arhiduce de Austria
Domnie 20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Predecesor Iosif II
Succesor Francisc II
Căsătorit(ă) cu Maria Luisa a Spaniei
Urmași
Maria Theresa, regină a Saxoniei
Francisc al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana
Maria Anna Ferdinanda
Arhiducele Carol, Duce de Teschen
Arhiducele Alexandru Leopold
Arhiducele Joseph, Palatin al Ungariei
Maria Clementina, Ducesă de Calabria
Arhiducele Anton Victor
Arhiducele Johann
Arhiducele Rainer Joseph
Arhiducele Louis
Arhiducele Rudolf
Nume complet
Peter Leopold Joseph Anton Joachim Pius Gotthard
Casa regală Casa de Habsburg-Lorena
Tată Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Mamă Maria Tereza a Austriei
Naștere 5 mai 1747(1747-05-05)
Viena
Deces 1 martie 1792 (44 de ani)
Viena

Împăratul Leopold al II-lea (în germană Leopold II., născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc. A fost fiul împărătesei Maria Terezia și al împăratului Francisc Ștefan. Leopold a fost unul dintre așa-zișii "monarhi luminați".

Tinerețe[modificare | modificare sursă]

Leopold (stânga) cu fratele său împăratul Iosif al II-lea

Leopold a fost al treilea fiu al cuplului imperial și inițial a fost menit carierei preoțesti, dar studiile teologice la care a fost obligat de către familie au avut efect contrar, făcând din el o persoană ostilă bisericii.

În 1753 s-a logodit cu Maria Beatrice d'Este moștenitoarea ducatului de Modena. Căsătoria nu a avut loc, Maria Beatrice s-a căsătorit cu fratele mai mic a lui Leopold, Arhiducele Ferdinand.

După decesul fratelui său mai mare, Carol Iosif, în 1761, s-a decis că el ar trebui să-i succeadă tatălui său la tronul Marelui Ducat de Toscana, care era apanajul celui de-al doilea fiu. Această înțelegere a stat la baza căsătoriei sale din 5 august 1764 cu infanta Maria Luisa a Spaniei, fiica regelui Carol al III-lea al Spaniei și a reginei Maria Amalia de Saxonia.

După decesul tatălui său la 18 august 1765, i-a succedat la conducerea Marelui Ducat. Leopold era faimos în Florența pentru numeroasele sale aventuri extraconjugale. Printe amantele sale a fost și contesa Cowper, soția contelui Cowper care, în compensație pentru că a fost încornorat, a primit onoruri de fratele lui Leopold, Iosif al II-lea.

Mare Duce de Toscana[modificare | modificare sursă]

Timp de 25 de ani a fost mare duce al Toscanei și a locuit la Florența, în timp ce fratele său, Iosif al II-lea era împărat romano-catolic, la Viena. În perioada cît și-a exercitat atribuțiile de suveran al Toscanei, aceasta a cunoscut o mare înflorire economică și socială, datorată reformelor judicioase pe care le-a impus. A înlăturat restricțiile impuse locuitorilor ducatului de către predecesorii săi din familia Medici. Cea mai importantă reformă, cu adevarat remarcabilă pentru acel timp, a fost abolirea pedepsei cu moartea în 1786.

Împărat romano-german[modificare | modificare sursă]

În anul 1790 pleacă la Viena, pentru a ocupa tronul fratelui său, decedat fără moștenitori. Scurta sa domnie ca împărat romano-german (al Sfântului Imperiu Roman) a fost frământată de rivalitățile dintre marile puteri ale Europei și de agitațiile politice din provinciile vastului său imperiu. A trăit epoca de tulburărilor revoluționare din Franța, unde printre mulți alții și-a pierdut viața sora sa, regina Maria-Antoaneta, soția regelui Ludovic al XVI-lea. Referitor la Revoluția franceză, a facut un apel către capetele încoronate din Europa de a lua măsuri împotriva evenimentelor (revoluționare) care "compromit onoarea tuturor suveranilor și securitatea tuturor guvernelor".

A fost căsătorit cu Maria-Luisa a Spaniei. A avut 16 copii, dintre care cei mai cunoscuți sunt:

  • Francisc, viitor împărat romano-german, ulterior primul împărat ereditar al Austriei
  • Karl, arhiduce al Austriei, duce de Teschen, care a îmbrățișat cariera militară

A murit subit, după doar doi ani de domnie ca împărat, fiind înmormântat în Cripta Imperială din Viena, în mormântul 113.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Nicolae al II-lea, Duce de Lorena
 
 
 
 
 
 
 
8. Carol al V-lea, Duce de Lorena
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Claude-Françoise de Lorena
 
 
 
 
 
 
 
4. Leopold, Duce de Lorena
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
 
 
 
 
 
 
 
9. Eleonora Maria de Austria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Eleanor Gonzaga
 
 
 
 
 
 
 
2. Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Ludovic al XIII-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
10. Philippe I, Duce de Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Anna de Austria
 
 
 
 
 
 
 
5. Prințesa Élisabeth Charlotte d'Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Carol I Ludovic, Elector Palatin
 
 
 
 
 
 
 
11. Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Contesa Charlotte de Hessa-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
1. Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman(= 18)
 
 
 
 
 
 
 
12. Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Maria Anna a Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
6. Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Philip Wilhelm, Elector Palatin
 
 
 
 
 
 
 
13. Eleonor Magdalene de Palatinat-Neuburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Contesa Elisabeth Amalie de Hessen-Darmstadt
 
 
 
 
 
 
 
3. Maria Tereza a Austriei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Anthon Ulrich, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel
 
 
 
 
 
 
 
14. Ludovic Rudolf, Duce de Braunschweig-Lüneburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Ducesa Elisabeth de Schleswig-Holstein-Sønderburg-Norburg
 
 
 
 
 
 
 
7. Elisabeth Christine de Braunschweig-Wolfenbüttel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Albert Ernest I, Prinț de Oettingen-Oettingen
 
 
 
 
 
 
 
15. Prințesa Christine Louise de Oettingen-Oettingen
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Ducesa Christine Frederica de Württemberg
 
 
 
 
 
 



Predecesor:
Iosif al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Împărat al Sfântului Imperiu Roman
1790 - 1792

Succesor:
Francisc al II-lea