Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ferdinand I, Împărat Roman)
Salt la: Navigare, căutare
Ferdinand I
Hans Bocksberger (I) - Emperor Ferdinand I - WGA02326.jpg
Sfântul Imperiu Roman
Domnie 1558 - 1564[1]
Predecesor Carol V
Succesor Maximilian II
Rege al Bohemiei și al Ungariei[2][1]
Domnie 1526 - 1564
Predecesor Ludovic II
Succesor Maximilian II
Arhiduce de Austria
Domnie 1521 - 1564
Predecesor Carol V
Succesor Maximilian II
Căsătorit(ă) cu Anna a Bohemiei și Ungariei
Urmași
Elisabeta, regină a Poloniei
Maximilian al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Anna, Ducesă de Bavaria
Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria
Maria de Austria
Caterina, regină a Poloniei
Eleonora, Ducesă de Mantua
Barbara, Ducesă de Ferrara
Carol al II-lea, Arhiduce de Austria
Ioana, Mare Ducesă de Toscana
Casa regală Casa de Habsburg
Tată Filip I al Castiliei
Mamă Ioana a Castiliei
Naștere 10 martie 1503(1503-03-10)
Deces 25 iulie 1564 (61 de ani)

Ferdinand I, Împărat romano-german (n. 10 martie 1503 în apropiere de Madrid – d. 25 iulie 1564, Viena) a fost un monarh austriac din Casa de Habsburg. La moartea regelui Ludovic al II-lea, în 1526, a devenit Rege al Boemiei și Ungariei, iar în 1556, la abdicarea fratelui său Carol V împărat romano-german, a devenit Împăratul Sfântului Imperiu Roman, în mod oficial din 1558 și domnind până la moartea sa. A fost principe a Transilvaniei între anii 1551-1556.

Deviza sa a fost Fiat justitia et pereat mundus: "Să se facă dreptate de-ar fi să piară pământul".

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Tânărul Ferdinand în Spania, 1514.

Ferdinand s-a născut la Alcalá de Henares, la 40 de km de Madrid, ca l patrulea fiu al arhiducelui Filip cel Frumos și al infantei Ioana de Castilia. Ferdinand a împărțit aceeași zi de naștere cu bunicul matern, Ferdinand al II-lea de Aragon.

Fratele său a fost Carol Quintul, căruia i-a urmat la tronul imperial. De asemenea, a fost nepotul împăratului Maximilian, care a încheiat o înțelegere cu regele Ungariei și Boemiei, Vladislav al II-lea, prin care Ferdinand II s-a căsătorit cu fiica acestuia Anna, refuzând prin aceasta o căsătorie propusă de Ioan Zapolya.

Urcarea pe tron[modificare | modificare sursă]

După moartea împăratului romano-german Maximilian, cu toate împotrivirile fratelui său Carol Quintul, a moștenit principatele (Austriei, Tirolului). Prin faptul că nu cunoaștea limba germană, a avut dificultăți cu populația Vienei, ceea ce condus la executarea conducătorilor răzvrătiților din Viena.

Influența otomană[modificare | modificare sursă]

În anul 1526, după ce regele Ungariei, Ludovic al II-lea, moare în bătălia de la Mohács (1526), Ferdinand devine rege al Boemiei și Sileziei (1527). Nu reușește să ocupe tronul Ungariei, fiind în dispută cu Ioan Zapolya, care - cu ajutorul sultanului Soliman I (Magnificul) - este încoronat ca rege al Ungariei, vasală turcilor, care ocupa cetatea Buda (Budapesta), și mai târziu asediază fără succes Viena. În înțelegerea de la Oradea (1538) Ferdinand I îl recunoaște pe I. Zapolya ca rege al Ungariei. După moartea lui I. Zapolya (1540) fiul acestuia, Ioan Sigismund Zápolya, sub regența mamei sale Izabella și sprijinit de otomani, moștenește tronul. Prin aceasta, Imperiul Otoman a reușit să-și extindă influența în vest și să frâneze expansiunea austriacă reprezentată de Ferdinand, care în 1531 este recunoscut de adunarea nobililor din Köln ca rege german. În Boemia, Ferdinand înăbușă o revoltă a protestanților, în bătălia de la Mühlberg (1547). Mai târziu fiul lui Ferdinand, Maximilian, simpatizează cu protestanții, ceea ce atrage după sine o serie de neînțelegeri. În 1556 Carol Quintul, Împărat al Sfântului Imperiu Roman renunță la tron, astfel că Ferdinand devine împărat. Cu toate că este un catolic convins, recunoaște din timp influența tot mai puternică a protestanților, pe care îi tolerează.

Copii[modificare | modificare sursă]

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Carol V
Arhiduce al Austriei
1521-1564

Succesor:
Maximilian II
(Arhiduce de Austria propriu-zis)
Carol II
(Arhiduce de Austria Interioară)
Ferdinand II
(Arhiduce de Austria Exterioară)


Predecesor:
Ludovic II
Rege al Boemiei, Ungariei,
Croației și Slavoniei

1526 - 1564

Succesor:
Maximilian II


Predecesor:
Carol V
Rege al Germaniei
1531 - 1564

Succesor:
Maximilian II


Predecesor:
Carol V
Rege al Italiei
(cu toate că nu a fost încoronat astfel)

1556 - 1564

Succesor:
Maximilian II


Predecesor:
Carol V
Sfânt Împărat Roman
ca Împărat Ales

1558 - 1564

Succesor:
Maximilian II