Bamberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bamberg
Bamberg - Rezidența (clădirea economatului „Alte Hofhaltung”)
Bamberg - Rezidența (clădirea economatului „Alte Hofhaltung”)
Stemă Localizare
Stema Bamberg
Bamberg se află în Germania
{{{alt}}}
Administrație
Țară Germania Flag of Germany.svg
Land Bavaria
Regiune admin. Franconia Superioară
District District urban
Primar Andreas Starke (SPD)
Statistici de bază
Suprafață 54,58 km² 
Altitudine 230 - 386 m
Populație 70.004  (31/12/2010)
 - Densitate 1.283 /km² (3.322 /sq mi)
Alte informații
Fus orar CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto) BA
Cod poștal 96001–96052
Cod zonal 0951
Sit web Website
Poziția orașului Bamberg pe harta Bavaria

Map

Coordonate: 49°53′30″N 10°53′30″E / 49.89167°N 10.89167°E / 49.89167; 10.89167

Bamberg este un oraș de tip district urban (în germană: kreisfreie Stadt) din regiunea administrativă Franconia Superioară, landul Bavaria, Germania. Este în același timp și sediul districtului rural (în germană Landkreis) Bamberg, din care însă administrativ nu face parte.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a orașului Bamberg datează din anul 902, cu menționarea titlului Castrum Babenberch, este cea din cronica lui Regino von Prühm. Bamberg a fost un centru de pelerinaj foarte important. Catolicismul a jucat un rol esențial în dezvoltarea sa. Primul eveniment care a marcat destinul orașului a fost Sinodul Catolic din Frankfurt din 1007, când șapte arhiepiscopi și 27 de episcopi au decis, la cererea regelui Heinrich al II-lea - devenit mai târziu împărat -, construirea unei dieceze la Bamberg, unde se afla reședința lui. Dorința redelui era deopotrivă politică și religioasă, Heinrich fiind pios. După acceptul Sinodului, Heinrich al II-lea a început construirea domului, care urma să fie punctul central al diecezei. Întrucât pentru el Bamberg era Roma sa, Heinrich a făcut tot posibilul pentru a integra orașul în circuitul catolic. Faptul că Bamberg devenise un centru al catolicismului o dovedesc mai multe evenimente istorice, cel mai semnificativ fiind legat de un papă originar din Bamberg. Cardinalul Suidger, a devenit, în 1046, Papa Clement al II-lea. Conform dorinței sale, a fost înmormântat în domul din Bamberg.

În secolul al XII-lea, dieceza de la Bamberg a devenit punctul de plecare al misionarilor, deoarece de aici au plecat pelerinajele spre Pomerania organizate de episcopul Otto. Privit de sus, orașul Bamberg are patru biserici, cu domul aflat în mijlocul unei cruci latine. Specialiștii presupun că această amplasare a fost făcută dinadins, domul fiind poarta spre Ierusalimul ceresc.

Bamberg a cunoscut o înflorire culturală și mai târziu socială deosebită în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea: orașul este modelat în stil baroc. A fost construit un spital general, primul spital public cu aparatură modernă din Germania.

Odată cu secularizarea orașului (și a averilor Bisericii), în 1802-1803, mânăstirea de la Bamberg a trecut sub administrația statului Bavaria. În 1818 Bamberg a devenit arhidieceză, din anul 1993 orașul face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Stema orașului[modificare | modificare sursă]

Stema, aprobată în anul 1953, are ca fond o temă folosită încă din 1211: Sfântul Gheorghe, protectorul spiritual al orașului.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Domul. Săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că domul actual, precum și cele două care i-au precedat, au fost construite pe fundamentele unei capele și ale unui cimitir din fosta cetate Babenberger. Primul Dom, sfințit în anul 1012, a luat foc de doua ori. Cel de-al treilea, care poate fi admirat și astăzi, este cel mai mare dintre toate și a fost sfințit în anul 1237. Domul se află în centrul arhiepiscopiei și este unul din cele mai importante monumente arhitecturale ale orașului Bamberg. Bazilică cu patru turnuri, Domul din Bamberg este, din punct de vedere arhitectural, deosebită, ea fiind construită la trecerea dintre romantismul târziu și noul stil gotic. Acest lucru se poate observa în arhitectura diferită a turnurilor și a altarului, cunoscut în întreaga lume ca unic document al stilului specific trecerii dintre cele două ere arhitecturale.
  • Bazilica benedictină Sf.Mihai, începută în sec.XII, cu multiple lucrări de restaurare și modificare în cursul secolelor următoare (terminată abea în sec.XVIII). Cuprinde sectoare cu stiluri corespunzătoare epocilor de construcție (in ordine cronologică: romanic, gotic, baroc). În prezent domină barocul.
  • Alte Hofhaltung, din secolele XIII-XVIII (stilurile, în ordine cronologică: romanic, gotic, Renaissance).

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]