Franz Thomas Schleich
Franz Thomas Schleich (n. 1948, Banat) este un scriitor de limba germană și publicist german, șvab bănățean originar din România.
Copil fiind, a fost deportat în Bărăgan împreună cu familia. [1]
Franz Thomas Schleich a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara. [2]
În tinerețe a fost membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timișoara și, din 1971, a lucrat ca redactor al ziarului local Neue Banater Zeitung. [3]
Ca membru al cenaclului, Franz Thomas Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Herta Müller, "Niederungen" („Depresiuni“), conține "orientări anti-statale". Concret, într-o notă datată 16 martie 1982, semnată „Voicu“, scria: „Critică, și iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!“ Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Herta Müller.[4]
Schleich a continuat colaborarea cu Securitatea sub numele de cod "Voicu", spionând-o pe Herta Müller. Aceste informații au fost difuzate în ziua de 11 ianuarie 2010 de postul public de telviziune din Germania, ARD, care a citat martori din acea perioadă și documente din arhiva Securității.[5]
La începutul anilor '80, Franz Thomas Schleich a publicat o serie de articole în revista Stern, care apare în RFG, prin care se declara o victimă a regimului comunist. Articolele au atras atenția ministrului de externe din acea vreme, Hans-Dietrich Genscher, care s-a implicat reușind să obțină pentru Schleich dreptul de a emigra. Ajuns în Germania, în 1983, Schleich s-a stabilit în apropiere de Ludwigshafen, unde a lucrat la un concern local. [6]
În 1985, Schleich a venit în România, cu scopul de a scrie un reportaj despre situația din țară. Articolul a apărut în octombrie 1985 în revista „Stern“. În martie 1986 a venit din nou în România și a solicitat o întîlnire cu fostul său ofițer de legătură, lt. col. Nicolae Pădurariu. [3] În raportul scris de ofițer după întâlnire, Schleich apare sub un nou nume conspirativ, „Schneider“. Colonelul îl laudă în raport pe fostul colaborator pentru „volumul mare de informații de valoare operativă” furnizate în trecut și îi trasează sarcina să-i spioneze din nou pe scriitorii din Timișoara. Cetățeanul vest-german Schleich și-a îndeplinit cu succes această sarcină secretă și i-a oferit securistului informațiile culese. [3]
Până la pensionare, Schleich a lucrat în Germania la o mare întreprindere. În același timp a încercat să se prezinte în public ca o persoană persecutată de către regimul din România. După desconspirare, a refuzat să dea un interviu televiziunii germane, susținând într-un mail că documentele Securității sunt contrafăcute.[3]
Scrieri [modificare]
- Spät im Jahr. Gedichte. (versuri), Editura Litera, București, 1978.[1]
- Vereinbarung durch Handschlag, Editura Facla, Timișoara, 1980.[1]
- Warten auf das Klopfzeichen. Lyrik. (versuri), Editura Blaschke, St. Michael, 1982, ISBN 3-7053-1777-6.
Note [modificare]
- ^ a b c Triebswettere Persönlichkeiten welche über die Dorfgrenze im Banat bekannt sind
- ^ Pe urmele spionului Hertei Müller
- ^ a b c d Noi dezvăluiri despre fosta Securitate din România
- ^ Informatorul și laureata Premiului Nobel
- ^ Herta Muller a fost spionată de Securitate după ce a fost turnată de scriitorul Franz Thomas Schleich
- ^ Wie ein befreundeter Schriftsteller Herta Müller an die Securitate auslieferte
